Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:19 08 02 2023 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ultima dezbatere publică organizată de IICCMER în acest an, dedicată unui alt episod trist din istoria recentă a României

ro

06 Dec, 2022 14:30 669 Marime text

IICCMER
Ultima dezbatere publică organizată de IICCMER în acest an va fi dedicată unui alt episod trist din istoria recentă a României, și anume abdicarea forțată a Regelui Mihai I.

Dezbaterea ,,Căderea Cortinei de Fier peste România: 75 de ani de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I’’ va fi organizată sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române și se va desfășura la Jockey Club Român vineri, începând cu ora 14:00., transmit reprezentanții Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. 

Intrarea este liberă, iar noi vă așteptăm într-un număr cât mai mare să participați la dezbatere, iar la final, de ce nu, să facem împreună o retrospectivă a evenimentelor IICCMER de anul acesta și să vă primim recomandările pentru anul viitor., mai transmite sursa citată. 



Despre Regele Mihai I al României 

Mihai I (n. 25 octombrie 1921,Sinaia, Muntenia, România– d. 5 decembrie 2017, Aubonne, cantonul Vaud, Elveția) a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 și, între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947. Fiu al principelui moștenitor Carol, Mihai a moștenit de la naștere titlurile de „Principe al României” și „Principe de Hohenzollern-Sigmaringen” (la care a renunțat mai târziu).

Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand I, întrucât tatăl său renunțase în decembrie 1925 la tron și rămăsese în străinătate. Deoarece Mihai avea doar 6 ani și nu putea guverna, o regență a fost formată din principele Nicolae (al doilea fiu al regelui Ferdinand I și unchiul lui Mihai), patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație (până la 7 octombrie 1929 când a murit, fiind înlocuit cu Constantin Sărățeanu, consilier la Curtea de Casație). Este notabilă absența reginei Maria din regență, una din figurile de autoritate de până atunci. Jurământul a fost depus în fața parlamentului de noul rege și de regență pe data de 20 iulie 1927., scrie wikipedia.org. 

Față de regență, principalele partide politice s-au poziționat diferit. În timp ce Partidul Național Liberal a susținut-o, grăbind depunerea jurământului militar către noul rege pentru a evita formarea unui curent carlist în armată, în Partidul Național Țărănesc s-a discutat chiar aducerea în țară a lui Carol.

 Regența nu a avut autoritatea de a arbitra viața politică. Mihai fiind minor, atribuțiile regale erau îndeplinite de regență, care nu s-a ridicat la nivelul problemelor vieții politice, întoarcerea inopinată și ilegală din iunie 1930 a lui Carol neîntâmpinând rezistență. Detronat de tatăl său, Mihai a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia. Următorul deceniu a fost marcat de exilul mamei sale, pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florența. Privat de o veritabilă afecțiune familială, principele Mihai a beneficiat în schimb de o educație aleasă, dar nu a fost pregătit pentru domnie.


 
Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?

Comentarii