Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
14:12 23 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Se împlinesc 127 de ani de la inaugurarea „Podului Ing. Anghel Saligny“ de la Cernavodă!

ro

14 Sep, 2022 13:15 1868 Marime text
  • În urmă cu 127 de ani, la 14/26 septembrie 1895, regele Carol I inaugura festiv (bătând în structură ultimul nit, de argint) podul peste Dunăre proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny.
  • În luna octombrie 1890, tot în prezenţa regelui Carol I, începuseră lucrările pentru noul pod. Lucrarea avea să fie inaugurată, deci după numai cinci ani, fiind gândită ca un complex de poduri feroviare peste Dunăre, Balta Ialomiței și Brațul Borcea, între Cernavodă și Fetești.
Sistemul cuprinde două poduri principale, cu deschideri între 140 şi 190 metri şi cu o înălţime liberă de 30 de metri, precum şi o serie de alte lucrări.
Dintre numeroasele soluţii absolut originale care au fost aplicate cu succes la realizarea podului de la Cernavodă, planurile lui Anghel Saligny au adus ca noutate absolută în epocă sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului și folosirea oțelului turnat (moale) în locul fierului pudlat, ca material de construcție pentru tabliere de poduri, fapt ce a contribuit la durabilitatea acestei lucrări, dovedită timp de peste 100 de ani.


Acest sistem de poduri de cale ferată ce traversează Dunărea între Feteşti şi Cernavodă, proiectat şi construit sub coordonarea lui Anghel Saligny a purtat inițial numele regelui Carol I, fiind considerat la acea vreme cel mai lung pod din Europa



Infrastructura realizată de Saligny a legat, prin Podul de la Cernavoda, Dobrogea proaspăt revenită la Țară de restul țării și România de lumea largă, prin Portul Constanța.
Altfel, se poate spune că dezvoltarea Dobrogei a început de aici: de la monumentalele realizări ale inginerului Anghel Saligny.

Deși avea origini franceze din Alsacia, Anghel Saligny s-a născut în judeţul Galaţi, comuna Şerbăneşti, în 1854.  
A urmat gimnaziul la Focşani, liceul la Postdam, a început Facultatea de Astronomie la Universitatea din Berlin, de unde, în 1871, a trecut la Şcoala de Politehnică din Berlin-Charlottenburg, devenind, la numai 20 de ani, în 1874, inginer constructor.



Pentru construirea podului de la Cernavoda a fost necesară înființarea unei Direcţii speciale, condusă de inginerii Spiridon Yorceanu  şi Ion Frunză - pentru stabilirea traseului posibil -, inginerul englez Hartley - specialist în problemele Dunării, însărcinat, în acest context, cu studiile hidrografice la Cernavoda.

Lucrările au durat cinci ani deoarece au fost întrerupte de epidemii, o grevă a muncitorilor, dar și pauze lungi din lipsa banilor.
Anghel Saligny a locuit alături de muncitori în barăcile şantierului, a îndurat frigul, căldurile toride, praful.

La construcţia podului au fost angajaţi şi pietrari italieni, emigraţi din regiunea Friuli Venezia Giulia.
Carierele din Cernavodă şi Topalu au furnizat pietrișul necesar pentru realizarea terasamentelor liniilor ferate și șoselelor.  

La inaugurare, regele Carol le-a oferit tuturor muncitorilor câte un ceas de buzunar cu capace aurite, pe unul dintre acestea fiind gravată silueta podului.
Constructorii italieni au mai primit ca răsplată un set de mistrie şi un cancioc, miniatură, din aur.

În volumul Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947). Volumul I (1878-1916)”, istoricul Stoica Lascu ne oferă o dovadă a importanței cu care a fost privită inaugurarea de acum 125 de ani de pe 14 septembrie, așa cum a fost ea reflectată în presa vremii:

 
„DRUM BUN PESTE PODUL ORIENTULUI !
Joi 14 Septembrie, diua Înălţărei Sf Cruci a crestinătăţei ortodocse, se va serba inaugurarea celei mai măreţe lucrări de artă, ce s'a făcut pe Dunăre de opt-spre-zece secole încoace, a Podului Regele Carol I.
Imperatul Roman, Traian, a făcut podul de la Severin, a cărui ruine se mai ved şi astă-di, ca să treacă legionele de cucerire şi colonisare a Daciei. După una mie şepte sute noue zeci şi patru de ani, Primul Rege Român, Regele Carol al României, construiesce la Cemavoda, prin ingineri români, un al doilea pod peste acelaşi Danubiu, ca să Înlesnească omenirei europene schimbul cu productele naturale ale bogatului răsărit.
După secole de amorţire şi Împilări, vechile colonii ale lui Traian renasc pe ambele ţermuri ale bătrânului Istru, spre a'şi Îndeplini misiunea istorică de civilizare a răsăritului european.
Diua de 14 Septembrie va remânea o di de serbăt6re şi mândrie naţională a tuturor Românilor, dintre Tisa şi Marea Neagră, din plaiurile Carpaţilor şi până în Valea Pindului.
Maiestăţile Lor, Regele şi Regina, cu Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa României, însoţite de mai multe alte persone princiare, rude ale Augustilor noştrii Suverani, de toţi d-nii miniştrii ţerii, miniștrii plenipotenţiari ai puterilor streine şi alte persone de distincţiune din ţară şi din streinătate, vor sosi la Pod în diua de 14, la orele 12 fics, când vor şi începe solemnităţile.
* *
*

Vechi locuitori ai Dobrogei!
Români, Turci şi Tătari, Greci şi Bulgari, Ruşi şi Germani, eşiţi cu toţii întru întâmpinarea bunului nostru Rege, care ve-au dat liniştea şi siguranţa, împroprietărindu-ve pe pămentul pe care cei mai mulţi îl locuiţi de secole!
Românii din vechile «Principate Unite», Olteni, Munteni şi Moldoveni, veniți din toate părţile, să preamărim pe Domnul - Rege, care a lărgit hotarele Patriei!
Coloni ai Dobrogei!
Români din țerile subjugate, Ardeleni, Bănăteni, Basarabeni şi Bucovineni, din vechile principate şi banate: Mocani, Ţuţueni, Brescani şi Moroieni din lungul costelor nord-vestice ale Carpaţilor; Bîrsani şi Olteni, din patria lui Radu Negru, Bănăţeni ai Timişianei; Moţilor din Muntii lui Iancu, şi vei toţi prigoniții sortei şi ai vitregiei timpurilor, cari ve-ati ales de patrie pămentul Dobrogei, îmbrăcaţi-ve în hainele ce aveţi de biserică şi, grupe-grupe, renduiţi-ve după diferitele vostre costume, ca, pe unde va trece Regele României, să Se pară Maiestăţii Sale că'L salută toţi strănepoţii legionari Marelui Traian!
Toţi într-un glas, în urale nesfârşite, să strigaţI Maiestăţilor Lor şi Altetelor Lor Regale: Drum bun peste Podul OrientuluI!

* *
*
Locuitori ai Constanţei !
Maiestatea Sa Regele, pe care'L sciţi Părintele lucrărilor Podului peste Dunăre şi al Portului, ce vor aduce atâtea bogății oraşului nostru, sosesce în mijlocul nostru la 5 curent, orele 10 a.m. însoţit de Maiestatea Sa Regina, gratioasa nostră Suverană, şi de Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa moştenitori ai Tronului, cari pentru prima dată visitează provincia nostră.
Vor sta în mijlocul nostru, împreună cu iluştrii oaspeţi ai MM LL. Vineri, până Sâmbătă dimineaţa.
Locuitori ai Constanţei, dela mic şi pân' la mare, tener şi bătrân, femei şi copii, să eşim la gară întru întâmpinarea Auguştilor noştrii Suverani. Cu urale nesfârşite să petrecem cortegiul regal, ori pe unde Maiestătile Lor S'ar duce.
Bunului nostru Rege, cel mai bun din toţi Regii pămentului, se cuvine totă gloria şi iubirea tuturor neamurilor Dobrogene.
(«Constanţa», III, nr.135, 10 septembrie 1895: 1)”.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii