Organizația Patronală „Constanța Port Business Association” semnalează întârzieri majore în derularea proiectelor strategice din Portul Constanța

În ultimele 12 luni, atât Prim‑ministrul României, Ilie Bolojan, cât și Președintele României, Nicușor Dan, au reconfirmat public statutul strategic militar și economic al Portului Constanța și au indicat explicit necesitatea accelerării investițiilor publice, private și mixte în infrastructura portuară, rutieră, feroviară și energetică. Declarațiile Premierului vizează includerea Portului Constanța ca prioritate strategică în programele UE, SAFE (programul european SAFE - instrument de finanțare pentru securitate și apărare al UE) și în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), precum și conectarea rutieră/feroviară restantă pentru consolidarea rolului de hub european; totodată, s-a subliniat că dezvoltarea României depinde de valorificarea potențialului logistic al Constanței și al Dobrogei, transmite un comunicat din partea Organizației Patronale „Constanța Port Business Association”. 

La nivel prezidențial, Portul Constanța a fost prezentat ca o oportunitate‑cheie pentru aliați în perspectiva reconstrucției Ucrainei și ca nod de cooperare comercială și militară în cadrul strategiei UE pentru Marea Neagră; această viziune este integrată în Strategia Națională de Apărare 2025–2030, care mizează pe avantajul geografic al României și pe rolul portului în conectivitatea Europa–Asia.

Cu toate acestea, evaluările instituționale independente și situația proiectelor arată un decalaj semnificativ între intențiile exprimate și starea actuală a implementării. Curtea de Conturi a constatat „performanță sub potențial”, absența unei strategii coerente la nivel național, management preponderent provizoriu și nerealizarea investițiilor asumate, cu impact direct asupra competitivității portului. În paralel, Corpul de Control al Prim‑ministrului a identificat nereguli majore de guvernanță la CN APM SA (Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța) Constanța, afectând stabilitatea decizională și capacitatea administrativă de execuție.

Pe dimensiunea investițională, proiecte critice — dragaje de investiții, modernizarea rețelelor electrice (Etapa II), Master Plan rutier — se află încă în etape de licitație/evaluare sau au întârzieri, ceea ce menține riscuri operaționale (adâncimi insuficiente, congestie, costuri energetice ridicate) și riscuri de competitivitate față de porturi concurente.


Concluzie: Realitatea curentă din Portul Constanța contrazice ansamblul de declarații politice privind statutul și ritmul investițiilor — de aceea, sunt necesare măsuri concrete de corelare a managementului și a investițiilor cu intențiile declarate ale Prim‑ministrului și Președintelui: guvernanță stabilă cu KPI (indicatori cheie de performanță) și mandat pe proiecte PT (Programul Transport 2021–2027)/CEF (Programul Transport 2021–2027 / Mecanismul de Interconectare a Europei), calendar accelerat și public de execuție, transparență tarifară și consultare obligatorie a comunității portuare, plus un mecanism interinstituțional de coordonare (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii MTI – CN APM SA – CFR – CNAIR) pentru deblocarea jaloanelor critice.

Cadrul legal și rolul CN APM SA


CN Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța administrează Portul Constanța și infrastructura publică concesionată de la Statul Român în baza Ordonanței nr. 22/1999. Conform art. 24, alin. (b), administrațiile portuare au obligația să întrețină, să repare, să modernizeze, să dezvolte și să mențină caracteristicile tehnice minime ale infrastructurii portuare, conform planurilor de proiectare sau cărților tehnice aferente.

Administrația portuară își aprobă planurile de investiții în forurile decizionale, acestea regăsindu-se în planurile de management și în indicatorii de performanță. Proiectele pot fi inițiate de administrația portuară, de operatori privați sau de operatori privați în asociere cu administrațiile portuare.
Observații asupra situației proiectelor inițiate de CN APM SA Constanța

În mod ideal, proiectele ar trebui fundamentate pe strategii comerciale și de dezvoltare solide, susținute de analize cost–beneficiu care cuantifică efectele economice, sociale, de mediu, concurențiale, de siguranță și securitate. În prezent, CN APM SA nu dispune de o strategie conjugată pentru infrastructură, suprastructură, energie, PCS (Port Community System), mediu, siguranță și securitate portuară. Lipsa direcțiilor clare, întârzierile și absorbția minimă de fonduri europene se reflectă într-o infrastructură precară (rutier, feroviar, legături multimodale, adâncimi, starea cheiurilor) și proiecte dezvoltate preponderent punctual, fără integrare într-o strategie locală/națională și fără consultarea asociațiilor profesionale și a operatorilor, contrar Regulamentului (UE) nr. 352.

Radiografia proiectelor cu finanțare europeană (POIM 2014–2020, PT 2021–2027)


1. Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța – Etapa I

• Contract de proiectare + execuție lucrări semnat la 26.11.2021. Lucrări: Stație de Transformare 110/20 kV, modernizări de posturi de transformare, includere în SCADA (Supervisory Control And Data Acquisition (Sistem SCADA)), sistematizare rețele de cabluri. Valoare: 46.863.325,65 lei (fără TVA). Durata: 32 luni. Recepția trebuia să aibă loc în august 2024; nu a avut loc.

2. Extinderea cheurilor danelor 10 și 12 din Zona Midia, inclusiv consolidări

• Contract de proiectare și execuție semnat la 12.07.2022; termen: 24 luni. Valoare: 51.193.073,37 lei (fără TVA). Recepția era prevăzută pentru iulie 2024; stadiu fizic ~80%. Proiectul este blocat.

3. Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța – Etapa II

• HG (Hotărâre de Guvern) nr. 818/2023 a aprobat indicatorii tehnico–economici; valoare totală (cu TVA): 557.674.000 lei; durată: 25 luni. Contractul de proiectare și execuție: semnat la 01.04.2025.

4. E-COLD – Furnizarea de energie electrică la cheu (Cold Ironing) în Portul Constanța

• Contractul de finanțare cu CINEA (Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA)): octombrie 2022; termen execuție: 36 luni. Contractul de proiectare și execuție: semnat în martie 2025.

5. Master Plan infrastructură rutieră – reabilitare/modernizare/extindere Portul Constanța & Midia

• Indicatori aprobați prin HG nr. 820/2023. Valoare: 721.300.583,93 lei (cu TVA). Durată execuție: 28 luni. Capacități: drumuri noi/reabilitate (km 11 + 17,6); pasaje noi/reabilitate (2 + 2 buc.); clădire CCC (Centru de Comandă și Control) și clădire toalete (1 + 1); sistem ITS (Sisteme de Transport Inteligent) management trafic (1 buc.); sistem iluminat (1); preluare ape meteorice (1); extindere teritoriu portuar (21.700 mp). Licitația derulează din 2024; nu există contract semnat și nu se preconizează startul lucrărilor în 2025.

6. Extinderea la 4 benzi a drumului Poarta 7 – joncțiune „Pod rutier CDMN (Canalul Dunăre–Marea Neagră)” – legătura Poarta 9/Poarta 8 (Nord)

• HG nr. 755/08.06.2022 (indicatori); HG nr. 784/31.08.2023 (amplasament + exproprieri); OMTI nr. 86/18.01.2024 (indicatori actualizați). Valoare totală (cu TVA): 293.505 mii lei; C+M (cu TVA): 166.934 mii lei. Durată: 36 luni. Licitația este în derulare din 2024; nu există contract semnat și nu se preconizează startul în 2025.

7. Dragaje de investiții – zonele Constanța, Midia și Mangalia

• HG nr. 118/16.02.2024. Valoare totală: 1.059.239 lei (cu TVA). Durată execuție: 30 luni; durată totală realizare: 39 luni. Suprafață dragaj: Constanța 268,06 ha; Midia 70,64 ha; Mangalia 61,88 ha. Licitația derulează din 2024; nu există contract semnat și nu se preconizează startul în 2025.

8. Modernizarea și extinderea infrastructurii de apă și canalizare – Etapa I

• HG nr. 819/13.09.2023. Valoare: 165.918.000 lei (cu TVA). Durată: 24 luni. Lucrări noi: alimentare cu apă (20,3 km); canalizare pluvială/menajeră (9,1 km). Reabilitare: rețea distribuție apă potabilă (14,4 km). Licitația derulează din 2024; nu există contract semnat și nu se preconizează startul în 2025.

9. Dezvoltarea capacității feroviare în Sectorul Fluvio–Maritim – Etapa II

• Aprobarea Studiului de fezabilitate este blocată din octombrie 2023, pe fondul modificărilor succesive ale dispozitivului feroviar; lucrările ar fi trebuit finalizate până la finele anului 2026.

Tratarea investițiilor operatorilor privați în Portul Constanța

Operatorii se așteaptă la un mediu predictibil și un tratament transparent, nediscriminatoriu. În practică, procedurile și pârghiile utilizate de administrația portuară și alte autorități descurajează investițiile, durata totală de avizare variind, de regulă, între 1 și 2 ani.

Obligații contractuale și sancțiuni

Pentru terenurile adjudecate prin licitație publică, operatorul își asumă realizarea investiției conform valoarii/termenelor stabilite de APMC (Administrația Porturilor Maritime Constanța). Nerealizarea la termen poate atrage executarea garanției (5% din valoarea C+M) sau rezilierea contractului.

Impactul asupra mediului de afaceri

Întârzierile sistematice și blocajele din proiectele strategice (electricitate – Etapa I/II, cold‑ironing, dragaje, master plan rutier) afectează competitivitatea Portului Constanța, cresc costurile operatorilor și vulnerabilizează fluxurile logistice regionale. Lipsa implementării la termenele aprobate prin hotărâri de guvern și contracte finanțate din PT 2021–2027/CEF expune portul la risc de pierdere a finanțărilor nerambursabile și la penalități contractuale.

Efectele economice directe pentru mediul de afaceri sunt: (i) prelungirea timpilor de operare și creșterea costurilor de manevră în lipsa adâncimilor asigurate prin dragaje; (ii) restricții de capacitate și costuri ridicate ale energiei în lipsa modernizării rețelelor și a conectării la cheu (OPS - Onshore Power Supply - alimentare electrică la cheu)/cold‑ironing); (iii) congestie rutieră/feroviară pe conexiunile TEN‑T (Rețeaua Trans‑Europeană de Transport TEN‑T) din cauza neavansării master planului rutier și a proiectelor feroviare complementare; (iv) descurajarea investițiilor private și migrarea fluxurilor către porturi concurente din regiune.

Există o serie de constatări instituționale relevante publice: Curtea de Conturi (audit 2016–2022, publicat în mai 2024) indică „performanță sub potențial” a Portului Constanța, absența unei strategii coerente la nivel național și management preponderent provizoriu fără KPI, cu impact asupra implementării investițiilor și conectivității rutiere/feroviare.

Corpul de Control al Prim‑ministrului (raport final aprilie 2025, control 2019–2024 la CN APM SA) a semnalat nereguli de guvernanță corporativă (numiri în CA (Consiliul de Administrație) și directori cu încălcarea OUG (Ordonanță de Urgență a Guvernului) 109/2011, întârzieri în procedurile de selecție), ceea ce a afectat stabilitatea decizională și capacitatea de execuție a investițiilor.

Impact reputațional și de conformitate: în contextul Regulamentului (UE) 2017/352 și al obligațiilor OG (Ordonanță a Guvernului) 22/1999, persistența întârzierilor și a lipsei de transparență în consultarea comunității portuare (operatori, asociații profesionale) poate atrage intervenția autorității de supraveghere (CSDN (Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval)) și condiționări suplimentare din partea finanțatorilor europeni. Efecte directe:
Creșterea costurilor operaționale (remorcaj suplimentar, timpi de așteptare) și diminuarea marjelor operatorilor.

• Risc de neeligibilitate/reziliere pentru proiecte CEF/PT din cauza neîndeplinirii jaloanelor.
• Pierderea de trafic containerizat și RO‑RO (Roll‑on/Roll‑off) către porturi vecine mai predictibile.
• Îngreunarea tranziției verzi (Fit for 55) în absența OPS și a modernizării rețelelor electrice. 
• Concluzie și apel la acțiune
• Apel la implicare instituțională imediată și coordonată

Pentru a recupera întârzierile și a proteja finanțările europene, este necesar un mecanism de urgență, pe 90 de zile, sub coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), cu participarea Corpului de Control al Primului Ministru (CCPM (Corpul de Control al Prim‑ministrului)), Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) și Curții de Conturi (în limita mandatului).

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) – rol și măsuri imediate

Instituirea unui Task‑Force interinstituțional (MTI, CN APM SA, CFR, CNAIR) pentru portofoliul de proiecte HG 818/2023, HG 820/2023, HG 118/2024.
Stabilirea unui grafic accelerat (jalonizare săptămânală) pentru: modernizarea rețelei electrice – Etapa II; Master Plan rutier; dragaje de investiții; E‑COLD.

Mandatarea CN APM SA să publice, bilunar, stadiul fizic/financiar și blocajele, cu termene de deblocare asumate la nivel de director de proiect.

Demararea consultării obligatorii cu comunitatea portuară (operatori) pe baza Regulamentului (UE) 2017/352 și OG 22/1999 (art. 24), pentru alinierea priorităților investiționale.

Corpul de Control al Primului Ministru (CCPM) – continuarea verificărilor țintite

Monitorizarea aplicării remedierilor rezultate din raportul CCPM (aprilie 2025) privind guvernanța corporativă și respectarea OUG 109/2011.
Verificarea lanțului decizional și a cauzelor întârzierilor în procedurile de achiziție/licitație și execuție pentru proiectele finanțate din PT și CEF.

Emiterea de recomandări executive cu termene ferme și raportare publică lunară a progresului.

Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) – supraveghere și transparență tarifară

Avizarea/monitorizarea normelor de fundamentare a tarifelor, chiriilor și redevențelor portuare și verificarea respectării obligațiilor de transparență față de utilizatori (Regulamentul CSDN).

Solicitarea unui calendar de consultare periodică cu operatorii portuari privind investițiile și serviciile, în linie cu Regulamentul (UE) 2017/352.
Emiterea de decizii/avize acolo unde sunt identificate practici discriminatorii ori lipsă de transparență.

Curtea de Conturi – urmărirea implementării recomandărilor de audit

Plan de acțiune CN APM SA pentru implementarea recomandărilor din auditul 2016–2022 (management stabil, KPI, digitalizare, utilizarea activelor, conectivitate).

Raportări trimestriale ale CN APM SA către autoritatea tutelară privind progresul pe recomandări și pe realizarea investițiilor aprobate prin HG‑uri.
Implicarea operatorilor portuari în guvernanța CN APM SA

Relansarea procedurilor de selecție pentru Consiliul de Administrație al CN APM SA, conform OUG 109/2011, (cu modificările din 9.12.2025) cu profil de competențe și KPI legate de: absorbția fondurilor europene; execuția fizică a proiectelor; digitalizare (PCS); siguranță și mediu; transparență tarifară, Consiliu din care să facă parte în mod obligatoriu și un representant al operatorilor portuari, sau, măcar constituirea unui „Port Community Advisory Board” (PCAB (Port Community Advisory Board)), format din reprezentanți ai operatorilor portuari, asociațiilor profesionale și utilizatorilor de infrastructură, cu rol consultativ obligatoriu în definirea, prioritizarea și calendarizarea investițiilor.

Legarea remunerației variabile a managementului de atingerea jaloanelor pe proiectele finanțate din PT/CEF și de calitatea dialogului cu comunitatea portuară (consultări lunare).




Citește și:
Constanța Port Business Association își marchează prima candidatură în Consiliul de Administrație al CN APM SA