24 februarie la Constanța de-a lungul timpului Portul Constanța, prezentat în cifre, în perioada interbelică

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a demarat de la data de 1 ianuarie 2026 proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
 
Așa cum au precizat reprezentanții instituției, fiecare zi a anului va fi un prilej de întâlnire cu fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei: evenimente semnificative, personalități marcante, fapte cotidiene consemnate în presa vremii, descoperiri arheologice sau piese de patrimoniu care spun, discret dar convingător, povestea trecutului local. Accentul va cădea în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă de transformări profunde pentru Constanța, de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, nici alte epoci nu vor fi neglijate, pentru că istoria acestui ținut se întinde pe un arc de timp impresionant, din preistorie până în contemporaneitate.
 
În ediția de astăzi, ne întoarcem în anul 1928, când România celebra 50 de ani de la dobândirea independenței și totodată, Dobrogea aniversa semicentenarul instalării administrației tricolore. În acest context, Direcţia Serviciului Porturilor Maritime a întocmit un studiu al evoluţiei Portului Constanţa.
 
Când vorbim despre dezvoltarea şi modernizarea Portului Constanţa, trebuie, în mod automat, să ne referim la creşterea activităţilor portuare, la tranzacţiile efectuate prin intermediul acestui obiectiv de interes naţional şi internaţional. Din 1878 şi până în 1915, comerţul exterior derulat prin Portul Constanţa a înregistrat creşteri uriaşe: cifrele exportului s-au multiplicat de 19,4 ori, iar cele ale importului, de 42 de ori!
 

Creșterea exportului de produse petroliere şi de cereale a determinat extinderea și modernizarea portului, pentru ca navele să nu mai fie nevoite să aştepte câte 10-15 zile pentru încărcare, situație care în trecut provocase adesea blocaje nedorite.
 
În 1933 a început construirea unui nou mol, a unui bazin cu adâncimea de 10 metri și a opt noi dane de acostare. Până în 1939, aceste lucrări au costat 76 de milioane de lei, iar cele de dragaj au atins suma de 22 de milioane de lei. În 1934 a fost inaugurată Gara Maritimă Regală din Portul Constanța, lucrare care a costat statul român 25 de milioane de lei.
 
Revenind la export și import, precum şi la cifrele legate de aceste activităţi, se constată că, graţie Portului Constanţa, exportul României a crescut progresiv, excepţie de la regulă făcând unele descreşteri pricinuite de criza economică sau de Primul război Mondial.

 
În 1879, prin Portul Constanţa se importau 5.267 de tone de marfă şi se exportau 61.922 de tone. După şapte ani, în 1886, importul era dublu (11.176 de tone), în timp ce exportul ajunsese la 55.534 de tone. În 1895, prin Constanţa se importau 27.435 de tone de marfă şi se exportau 78.544 de tone.
 
Trecând la primele decenii ale secolului al XX-lea, observăm că în 1905 se importau 165.668 de tone, dar se înregistra deja un export anual de 520.090 de tone. În 1913, importul a fost de 238.611 de tone, iar exportul de 1.140.358 de tone. În 1926, la import sunt consemnate 234.128 de tone, iar la export 1.631.485 de tone. În 1929 s-au exportat 2.606.298 de tone de marfă, în 1931 – 4, 5 milioane de tone, iar în 1939, 3.252.228 de tone.
 
Cifrele de mai sus, referitoare mai ales la exportul de la începutul secolului al XX-lea, arată clar că această evoluție a fost posibilă doar graţie lucrărilor de modernizare din perioada 1899-1909 și din anii următori.
 
În anul 1928, portul dispunea de trei diguri de închidere, cu o lungime totală de 2.944 de metri. Astfel, digul dinspre larg avea 1.377 de metri, cel de sud, 1.497 de metri, iar digul de intrare, 120 de metri. Digurile asigurau o desfăşurare de 4.622 de metri de cheiuri, care aveau diverse destinaţii.
 

Astfel, danele 0 şi 1 erau destinate marinei militare, iar danele 2-5 pentru maşini, produse metalice şi alte materiale grele. La danele 6-10 acostau vasele de poştă, danele 11 şi 12 erau pentru mărfuri diverse şi pentru vasele SMR-ului. Pe cheiul de nord, la danele 13-16 se încărcau mărfuri generale şi tot în această zonă se aflau Vama şi Agenţia SMR. În danele 17-19 erau silozurile de depozitare a cerealelor, iar danele 20-27 formau cheiul pentru vite şi cereale. Opt dane (28-35) erau rezervate cheiului pentru lemnărie, 36-38 erau cele pentru cărbuni, iar danele A-F erau pentru activităţi petroliere.
 
În 1928, interiorul portului avea șase bazine: primul delimitat de digul de intrare, al doilea – bazinul vechi, apoi 4 bazine pentru cereale, pentru produse forestiere, pentru cărbuni şi ultimul – cel pentru petrol. Aceasta era situaţia în 1928, iar datele acestea, uneori seci, sunt însă de natură să ne arate dezvoltarea Portului și, implicit, a orașului Constanța.
 
Reclama zilei – Ei Bine! Toată lumea vizitează astăzi numai vechiul și de toți cunoscutul RESTAURANT HRISICOS, care în Piața Independenței este unic local ales, de când s-a deschis. (Marea Neagră, 1925)
 
Citește și:
23 februarie la Constanța de-a lungul timpului O „dramă sentimentală” încheiată prin omucidere și condamnare la muncă silnică