Zizi Carasimu vs. Statul Român 15 hectare de teren pentru Baza NATO, plătite la preț de „grilă”. Recursul care poate schimba regulile exproprierii

 

• Reclamantul a susținut că sumele oferite inițial de stat (aproximativ 404.000 lei în total) sunt mult sub valoarea reală de piață, solicitând recalcularea acestora prin raportare la tranzacțiile libere din zonă, și nu doar la grila notarială.

 
 
Procesul privind exproprierile masive necesare modernizării Bazei 57 Aeriană din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu a intrat într-o nouă etapă procesuală. Reclamantul Zizi Carasimu a atacat cu apel decizia Tribunalului Constanța, nemulțumit de cuantumul despăgubirilor stabilite pentru cele 15,5 hectare de teren extravilan preluate de Statul Român.
 
Dosarul nr. 5842/118/2021 a fost înregistrat oficial în apel pe data de 4 martie 2026, la Secția I Civilă, după un parcurs la fond care a durat aproape patru ani și a implicat expertize complexe și sesizări la Curtea Constituțională.
 
Miza litigiului: 155.000 mp de teren pentru „Interes Național”
 
Conflictul juridic a început în august 2021, când Zizi Carasimu a contestat două hotărâri emise de Comisia de verificare a dreptului de proprietate (H-769 și H-772 din iunie 2021).

 
Obiectul exproprierii îl reprezintă două loturi de teren arabil extravilan situate în Mihail Kogălniceanu, tarla 159:

1. Un lot de 100.000 mp (10 ha);
2. Un lot de 55.000 mp (5,5 ha).

 
Reclamantul a susținut că sumele oferite inițial de stat (aproximativ 404.000 lei în total) sunt mult sub valoarea reală de piață, solicitând recalcularea acestora prin raportare la tranzacțiile libere din zonă, și nu doar la grila notarială.
 
Sentința de la Fond: Victorie parțială și „Războiul Experților”

 
La data de 4 iunie 2025, Tribunalul Constanța a admis în parte cererea reclamantului, obligând Statul Român (prin Ministerul Apărării Naționale) la plata unor diferențe de bani.
 
Totuși, suma acordată a fost mai mică decât cea sperată de proprietar, din cauza opiniilor divergente din cadrul comisiei de experți.
 
Instanța a trebuit să aleagă între două variante de calcul:

• Opinia Majoritară (experții numiți de instanță și reclamant): Au stabilit valori mai mari, folosind ca termen de comparație inclusiv un contract din decembrie 2020.
• Opinia Minoritară (expertul numit de MAPN): A stabilit valori mai mici, susținând că nu pot fi folosite contracte încheiate după data transferului dreptului de proprietate (18 mai 2020).

 
Decizia Judecătorului: Instanța a ales să valideze calculele expertului propus de MAPN (Ion Nicolae Lucian), considerând că acesta a respectat riguros momentul de referință al exproprierii. Astfel, s-au acordat următoarele suplimente:

• 26.572,5 lei pentru terenul de 10 ha;
• 13.066,42 lei pentru terenul de 5,5 ha.

În total, proprietarul a obținut o suplimentare de aproape 40.000 lei, mult sub pretențiile inițiale care vizau diferențe de zeci de mii de euro.
 
Controverse privind imparțialitatea

 
Un moment tensionat la fond a fost încercarea reclamantului de a-l recuza pe expertul numit de MAPN, pe motiv că acesta este salariat civil în cadrul ministerului, ceea ce ar afecta imaginea de imparțialitate. Cererea de recuzare a fost însă respinsă din motive procedurale (netimbrare), instanța menținând lucrarea acestuia la dosar.
 
Îndreptarea erorilor materiale: Statul a cerut banii înapoi
 
Recent, pe 17 decembrie 2025, instanța a admis o cerere de îndreptare a erorii materiale formulată de MAPN. S-a corectat o confuzie privind onorariile experților, stabilindu-se că statul trebuie să plătească doar 1.500 lei drept cheltuieli de judecată pentru experți, în loc de 3.000 lei, cât se strecurase inițial în minută. Totuși, cererea statului de a i se restitui integral onorariile a fost respinsă.
 
Ce urmează în Apel?
 
Zizi Carasimu a declarat apelul încă din august 2025 (înregistrat formal acum), vizând probabil întreaga metodologie de calcul și respingerea sesizării Curții Constituționale pe anumite articole din Codul Fiscal.
 
Curtea de Apel Constanța va trebui să decidă dacă despăgubirea este „dreaptă și prealabilă”, așa cum cere Constituția, sau dacă limitările impuse de Legea 255/2010 și grilele notariale sunt suficiente pentru a acoperi prejudiciul suferit de proprietarii de terenuri din zona Bazei NATO de la Kogălniceanu.
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:
Despăgubiri de peste 2,4 milioane de lei pentru terenuri din Constanța. Litigiul dintre CNCI și moștenitorii unor proprietari ajunge la Curtea de Apel