Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:37 23 09 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Iubit şi plâns, deopotrivă, din toate colţurile lumii Cum a „mobilizat“ Cazinoul peste 16.000 de oameni

ro

24 Dec, 2019 00:00 2675 Marime text

Proaspăt „beneficiar“ direct al unui contract de reabilitare, Cazinoul din Constanţa a mişcat efectiv inimile a peste 16.000 de persoane prin soarta tristă ce îl învăluie de la închiderea sa definitivă. Speranţele tuturor au renăscut odată cu semnarea contractului pentru restaurarea sa şi chiar şi cei mai sceptici îşi doresc să-l vadă renăscut. În acest context, este de amintit aici petiţia lansată în mediul online în urmă cu mai bine de trei ani de arhitectul constănţean Radu Cornescu, adus la exasperare de chichiţele legislative care permiteau blocarea proiectului de restaurare a edificiului.


De-a lungul timpului, petiţia a reuşit să strângă nu mai puţin de 16.563 de semnături, cea mai recentă fiind din data de 4 octombrie anul acesta, adică la mai bine de trei de la lansarea sa în mediul online. Iar aceasta în contextul în care în mediul virtual ideile se propagă, dar se şi pierd la fel de rapid şi noutatea de azi reprezintă clar vechitura de mâine. Chiar şi aşa, însă, iată că soarta edificiului ce veghează Marea Neagră a reuşit să mobilizeze, chiar şi cu o simplă semnătură, mai mult de 16.000 de oameni.


Datele statistice puse la dispoziţie de site-ul pe are a fost lansată petiţia (www.petitieonline.com) arată că în ziua de 19 aprilie 2016 au fost centralizate 3.248 de semnături, acesta fiind vârful atins de apelul virtual. Au mai fost şi zile cu 2.783 de semnături, cu 1.137, cu 991 ori chiar mai puţine. Cert este că, în cei trei ani de când a fost lansată petiţia, oamenii nu au rămas indiferenţi, ci au încercat să îşi arate sprijinul şi preţuirea faţă de bătrânul monument.
 

„Nori negri s-au adunat asupra Cazinoului“


În continuare, redăm din textul petiţiei realizate de arhitectul Radu Cornescu împreună cu Claboo Media, pentru a înţelege cât este de special, de fapt, Cazinoul, în inimile tuturor constănţenilor şi nu numai.


„Nori negri s-au adunat asupra Cazinoului din Constanţa. Clădirea simbol a oraşului a ajuns o ruină, deşi e catalogată, conform legilor ţării, ca monument arhitectural, fiind notat în Lista Monumentelor Istorice cu codul LMI CT-II-m-A-028801, litera A mare din cod reprezentând categoria de cea mai mare importanţă“, îşi începea arhitectul pledoaria pentru Cazino.
În continuare, acesta dă detalii de o deosebită importanţă din istoria monumentului: „Cazinoul, realizat în stil Art Nouveau, avându-l autor pe arh. Daniel Renard, a fost inaugurat cu fast în 1910, fiind cel mai mare edificiu de acest fel de pe teritoriul României. Anghel Saligny a coordonat lucrările care au smuls din mare o fâşie cu o lăţime variind între 40 şi 60 de metri, culminând cu un promotoriu  pe care a fost amplasat Cazinoul şi, montând ziduri de sprijin la limita dinspre mare, a făcut umpluturi masive de pământ şi a realizat o faleză cuprinzând parcul şi o arteră de cornişă care a rămas şi la ora actuală principala zonă de promenadă a oraşului“. 


Arhitectul Radu Cornescu a continuat arătând: „Cazinoul are o istorie bogată, începând din 1903 (anul semnării contractului de proiectare) pană în zilele noastre. Sunt nelipsite episoadele în care a fost bombardat (atât în 1916, cât şi în 1941), când a fost reparat, extins, reamenajat (1912, 1923, 1928, 1934, 1947, 1951, 1974, 1987), când a fost transformat în Casa de Cultură a Sindicatelor (1947) sau când a fost abandonat (din 2010 - până acum / oare până când?!)“.


Foarte important, iată ce scria arhitectul în anul 2016 legat de contestaţiile care blocau reabilitarea Cazinoului:


„În prezent, Cazinoul din Constanţa este transferat la Guvern, la Compania Naţională de Investiţii care are deja alocaţi banii pentru reamenajarea lui şi, deşi s-a declarat un câştigător în urma unei licitaţii, jocul (legal!) al contestaţiilor nu face decât ca timpul să-l ruineze şi mai mult. Chiar dacă se va face o nouă licitaţie, legal se va putea iarăşi să apară contestaţii şi astfel termenul unei decizii de începere a reconstituirii Cazinoului - în forma funcţională şi redată publicului - pare să se amâne la nesfârşit“.
 

„Stă în mâna noastră să ne unim forţele“


De fapt, acesta este motivul care a stat la baza creării petiţiei în mediul online:
„De aceea cred că stă în mâna noastră, a constănţenilor (şi nu numai) să ne unim forţele în a semna o petiţie on-line prin care să-i cerem prim-ministrului să găsească o soluţie în urma căreia să desemneze printr-o Hotărâre de Guvern o firmă (sau un consorţiu de firme) care să înceapă lucrările imediat, altfel s-ar putea să ne plimbăm într-un viitor destul de apropiat pe faleza - proaspăt reamenajată din fonduri europene - nu pe lângă o ruină, ci pe lângă un loc plin de moloz! Semnaţi acesta petiţie cât mai mulţi ca s-o trimitem prim-ministrului. Voinţa zecilor de mii de constănţeni contează!“.


Trei ani mai târziu, contractul pentru reabilitarea, pentru „reconstituirea“ Cazinoului, cum spune arhitectul, a fost în sfârşit semnat. Nu au lipsit contestaţiile, care au indignat în egală măsură opinia publică şi factorii de decizie. Acum, însă, toate aceste reprezintă, din fericire, trecutul. În acest context, constănţenilor şi celor peste 16.000 de oameni ce au semnat petiţia iniţiată de arhitectul Radu Cornescu le rămâne doar să privească spre viitor cu speranţa că acesta va returna Cazinoului splendoarea de odinioară.


Citeşte şi:

Cazinoul renăscut. Când se vor pune primele schele pentru începerea reabilitării
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • maria 24 Dec, 2019 09:22 Mare iubire! N-am fost in stare sa ne mobilizam sa stringem bani sa reparam Cazinoul. Tipic romanesc: ne lamentam dar nu actionam. Daca aveam determinare .in 30 de ani , il faceam bijuterie si cistigam si bani. Din pacate, avem un caracter distructiv.