Generațiile din spatele ecranelor Cum a transformat indiferența statului sănătatea mintală a copiilor într-o criză națională si efectele la care s-a ajuns (DOCUMENTE)

În spatele ecranelor aprinse în liniștea nopții se ascunde cea mai mare dramă a României de astăzi: copiii pe care statul refuză să îi vadă!

Mulți dintre ei sunt prinși într-un cerc vicios unde tehnologia înlocuiește tot mai des siguranța, iar traumele sunt lăsate netratate, iar copiii navighează singuri printr-o realitate marcată tot mai des de depresie și vulnerabilitate în fața unor posibili prădători sexuali sau a altor situații alarmante.

Voi expune o radiografie bazată și pe cifrele Ministerului Sănătății, dar nu numai, care ne arată cum indiferența autorităților livrează generații de copii sau tineri adolescenți direct în brațele abuzului.

Lăsați fără protecție în fața tehnologiei scăpate de sub control, foarte mulți minori cad victime depresiei și exploatării sexuale, transformând sănătatea lor mintală într-o criză națională ignorată de autorități.

Depresia în rândul tinerilor a devenit o problemă de sănătate publică din ce în ce mai vizibilă.

Aceasta este, de cele mai multe ori, direct alimentată de dependența de ecrane, care știm cu toții că pentru generația actuală a devent un mediu de izolare, fiind probabil singurul lor mod de validare externă.

Foarte mulți sun lăsați fără sprijin și expuși în mediul online, dar și offline, iar acești minori ajung victime ale exploatării și abuzului sexual, un fenomen care a atins niveluri critice în România în ultimii ani, în timp ce răspunsul instituțional rămâne departe de amploarea reală a ceea ce se petrece în realitate.


Radiografie pe cifre: impactul statisticilor versus realitate

În timp ce instituțiile statului rămân oarbe la realitatea din teren, rapoartele oficiale ale Ministerului Sănătății și ale organizațiilor de profil din România dezvăluie o generație care pare mai mult de sacrificiu.

Ultimul Raport Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor din România (2018), scos în colaborare cu Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică și Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate scoate în evidență date alarmante care arată că viciile reprezintă prima afecțiune cronică depistată la examenele de bilanț în școli (25,3% în mediul urban și 13,1% în mediul rural), un indicator care este adesea asociat în literatura medicală cu timpul îndelungat petrecut în fața ecranelor, deși raportul nu menționează direct conexiunea cu tehnologia.

Referindu-ne la afecțiunile sistemului nervos și tulburările mintale în rândul copiilor,  deși în raport sunt menționate ca categorii generale de morbiditate, acesta nu detaliază cifre specifice pentru depresie, anxietate, tentative de suicid sau traume psihologice provocate de mediul online.

Dar sunt raportate leziunile traumatice, otrăvirile și accidentele (89.766 cazuri noi în 2017 la grupa 0-19 ani).


Tocmai de aceea, radiografia este alarmantă, pentru că statul numără dioptriile și fracturile copiilor, dar refuză să numere depresiile și cazurile de abuz.

Faptul că raportul Ministerului Sănătății ignoră impactul mediului digital și al traumei psihice nu înseamnă că problema nu există, ci că autoritățile au ales să închidă ochii în fața ei.

Mii de copii, victime ale șantajului și manipulării psihologice, dar totuși mai puțin de 1,4% din cazurile de abuz ajung la autorități

Un alt reper în realizarea radiografiei generale este documentul „Abuzul și exploatarea sexuală a copiilor ating niveluri critice în România”, în primele zece luni ale lui anului anterior, 2025 a asociației Salvați Copiii, a raportat pe  linia Esc_ABUZ de peste două ori mai multe sesizări decât în 2024.

Documentele oficiale și rapoartele de specialitate publicate de Organizația „Salvați Copiii” conturează un tablou extrem de sumbru unde copiii și adolescenții din România sunt captivi într-o realitate dureroasă.

Se evidențiază date despre crizele scapate de sub control în mediul online:

În primele 10 luni din 2025 au fost înregistrate peste 43.000 de rapoarte online de abuz și exploatare sexuală asupra copiilor, de peste două ori mai multe față de tot anul 2024.

Mai mult, 84% din materialele de abuz sexual raportate au fost create chiar de către minori (conținut autogenerat), în urma amenințărilor, șantajului și manipulării psihologice, se arată în document.

În timp ce studiile de specialitate estimează că 140.000 de copii din România (4%) au fost victime ale abuzului sau exploatării sexuale, mai puțin de 1,4% din cazurile reale ajung să fie înregistrate oficial de autorități.

Referindu-se la impactul devastator asupra sănătății mintale, documentul arată că 60% dintre adolescenții care au solicitat consiliere psihologică în 2025 prezentau tulburări mintale severe, ajungând până la tentative de suicid, având ca cauză principală hărțuirea și șantajul din mediul online (cyberbullying, grooming).

La nivel național, estimările curente sintetizate într-un document UNICEF arată că în jur de 22.000 de copii și adolescenți din România trăiesc cu un diagnostic formal de boală mintală, prevalența generală a acestor tulburări în rândul tinerilor fiind de 11,2%.

Printre cele mai frecvente afecțiuni diagnosticate se numără tulburările de conduită, deficitul de atenție și hiperactivitatea (ADHD), anxietatea și tulburările din spectrul autist.

De asemenea, starea de bine emoțională este grav afectată de singurătate, peste 32% dintre fetele de 15 ani raportând că se simt singure de cele mai multe ori sau mereu, comparativ cu 21% în cazul băieților. În paralel, rapoartele organizațiilor privind protecția copilului semnalează o dublare a sesizărilor legate de abuzul și exploatarea copiilor în mediul online de la un an la altul.

Radiografia județului Constanța: Deficit major de specialiști în psihiatria pediatrică din Constanța

În ceea ce privește județul Constanța, contextul local prezintă câteva particularități importante. Spre deosebire de alte județe din regiune care nu dispun de infrastructură de specialitate, Constanța beneficiază de Centru de Sănătate Mintală pentru copii și de secție de psihiatrie pediatrică în cadrul sistemului spitalicesc județean.

Cu toate acestea, deficitul de medici psihiatri pediatri și de psihologi clinicieni angajați în sistemul public provoacă timpi mari de așteptare pentru evaluări decontate prin Casa de Asigurări de Sănătate.

În cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța funcționează direct Centrul de Sănătate Mintală Copii și Adolescenți (aflat în structura Ambulatoriului de specialitate).

Însă, din punctul de vedere al abuzului și al neglijării, județul se situează constant în prima jumătate a clasamentului național ca volum de sesizări înregistrate la DGASPC Constanța și prin linia telefonică 119.

Riscurile locale sunt accentuate de specificul zonei maritime și turistice, care favorizează munca infantilă neînregistrată în sezonul estival, dar și de discrepanțele socio-economice dintre municipiu și localitățile rurale izolate, unde accesul la servicii medicale de bază este redus.

Totodată, mii de copii din județ au cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, separarea fiind identificată ca un factor direct de risc pentru depresie și scăderea randamentului școlar.

În plus, din 2022 până în prezent, județul Constanța a devenit un punct cheie pentru găzduirea familiilor refugiate din Ucraina, serviciile de asistență fiind extinse pentru a oferi sprijin psihologic copiilor afectați de traumele războiului.

Semnalele de alarmă ale medicilor: 1 din 5 copii suferă de o afecțiune psihică alimentată de ecrane

Potrivit unu studiu al Institutului Național de Sănătate Publică din 2025, numit „Campania Sănătatea mintală. Dependența de ecrane, noua provocare a erei digitale; cum o gestionăm? Mai multă viață, mai puține ecrane!”, România înregistrează cea mai mare prevalență a comportamentului problematic de utilizare a rețelelor sociale și a jocurilor pe ecrane din studiul, atingând un procent de 22% în rândul adolescenților, în comparație cu media europeană de 11%.

În ceea ce privesc agresiunile cibernetice (cyberbullying), fetele de 13 ani din România raportează cea mai mare prevalență a hărțuirii cibernetice a altor persoane dintre toate țările analizate în studiu, cu o frecvență de 24%.

La capitolul sănătății mintale în rândul minorilor, datele arată că aproximativ 1 din 5 copii din România (20%) prezintă semne de sănătate mintală precară și îndeplinesc criteriile pentru o afecțiune psihică la un moment dat.

„Dependența reprezintă cel mai mare risc al tehnologiei digitale pentru sănătatea mintală. Acesta poate conduce la probleme financiare, la abuz de substanțe și este puternic corelat cu problemele de sănătate mintală, în special pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi adolescenții și persoanele cu probleme de sănătate mintală, care pot fi vizate în mod activ sau le este deosebit de dificil să reziste la reclama.

Definiția tulburării de jocuri pe internet (Internet Gaming Disorder - IGD): O utilizare persistentă și repetată a internetului, pentru a participa la jocuri, deseori cu alți jucători, ceea ce duce la deteriorări sau suferințe semnificative clinic, observate într-o perioadă de 12 luni (minim 5 cumulate):

• preocuparea pentru jocurile pe internet;
• simptome de sevraj atunci când jocurile pe internet sunt eliminate;
• nivel crescut de toleranță: necesitatea de a petrece din ce în ce mai mult timp angajați în jocuri pe internet;
• încercări nereușite de a controla participarea la jocurile pe internet;
• pierderea interesului pentru hobby-urile și distracțiile anterioare, ca urmare a și cu excepția jocurilor pe internet;
• utilizare excesivă, continuă, a jocurilor pe internet, în ciuda cunoștințelor despre problemele psihosociale;
• păcălirea membrilor familiei, terapeuților sau a altor persoane, cu privire la volumul de jocuri practicate pe internet;
• utilizarea jocurilor online pentru a scăpa de sau a ameliora o stare negativă;
• punerea în pericol sau pierderea unei relații semnificative, a unui loc de muncă sau a unei oportunități educaționale sau de carieră, din cauza participării la jocuri pe internet.

 
Dependența de internet pare a fi o tulburare comună, deoarece toate variantele acesteia are următoarele patru componente:

• utilizare excesivă- adesea asociată cu o pierdere a simțului timpului sau o neglijare a intereselor de bază;
• sevraj- inclusiv sentimente de furie, tensiune, anxietate și/sau depresie, atunci când internetul este inaccesibil;
• nivel crescut de toleranță- inclusiv nevoia de a avea un echipament informatic mai bun, mai multe programe sau mai multe ore de utilizare;
• repercusiuni negative- inclusiv minciună și certuri legate de utilizarea internetului, izolare socială și oboseală.

 
Aceste simptome, preocuparea, dorința, pierderea controlului, neglijarea altor activități, simptomele de sevraj, toleranța crescută și consecințele negative sunt diagnostice comune ale altor probleme de sănătate mintală, cum ar fi tulburarea de consum de substanțe, tulburări de alimentație, dependența de jocuri de noroc. Un criteriu de bază al dependenței de substanțe și al dependenței comportamentale este pierderea controlului asupra comportamentului, care este asociată cu o afectare funcțională semnificativă pe o perioadă de timp”, se arată în document.

 
În lipsa unei strategii naționale și a unor investiții urgente în prevenție și psihiatrie pediatrică, prețul indiferenței instituționale va continua să fie plătit de cea mai vulnerabilă generație a României, copiii lăsați să se salveze singuri într-o lume virtuală plină de pericole din ce în ce mai grave și reale.
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Radiografia traficului uman în România și o creștere alarmantă a numărului de victime! Iată care este situația în județul Constanța (DOCUMENT)