Terapii în Constanța Vrei să te lași de fumat? Află cum te pot ajuta și la ce prețuri specialiștii prin hipnoterapie

 

Hipnoterapia a încetat de mult să fie un subiect de spectacol, devenind o metodă terapeutică recunoscută de comunitatea științifică internațională pentru eficiența sa în tratarea afecțiunilor psihice și somatice. Deși mulți pacienți asociază încă hipnoza cu pierderea controlului, specialiștii din România subliniază că procesul este, în realitate, o stare de concentrare profundă, similară cu momentul în care suntem absorbiți de o carte bună sau de un film captivant.

Spre deosebire de psihoterapia clasică, hipnoterapia acționează direct asupra subconștientului, permițând accesarea unor resurse interioare care pot accelera procesul de vindecare. În orașe precum Constanța, cererea pentru astfel de servicii a crescut semnificativ în ultimul an, în special pentru gestionarea stresului post-pandemic și a tulburărilor de somn.

 
Harta specialiștilor: Unde te poți „reseta” în Constanța și la ce costuri?


În Constanța, există mai mulți specialiști și centre unde poți beneficia de ședințe de hipnoterapie (hipnoză clinică și terapie ericksoniană). Iată cele mai relevante opțiuni, împreună cu detaliile de contact și locațiile acestora:

La Cabinetul de Hipnopsihoterapie deținut de Victor Adrian Gavrilov și Nicoleta Boghianu, prețul unei ședințe este de aproximativ 300 lei. O sesiune aici durează între 60 și 75 de minute, iar pacienții pot beneficia de discounturi semnificative dacă optează pentru pachete de tratament ce cuprind între 5 și 13 ședințe.

O altă opțiune este Cabinetul de Psihologie Aida Popovici, unde tarifele variază între 250 și 300 lei pentru o ședință de 50-60 de minute. Acest cabinet se remarcă prin specializarea în tratarea traumelor și în programe de dezvoltare personală prin hipnoză.

La Psihotomis (Claudia M. Tălpeanu), tariful este de aproximativ 300 lei pentru o oră de terapie. Activitatea de aici este axată în special pe utilizarea hipnozei pentru controlul durerii și combaterea adicțiilor.

Pentru cei care preferă un cadru clinic multidisciplinar, Centrul MindCare (MedLife) oferă ședințe la prețuri cuprinse între 300 și 350 lei. Durata unei consultații este de 50 de minute, avantajul fiind abordarea integrată care combină psihiatria cu tehnicile de hipnoză.

La Cabinet Individual de Psihologie Mariana Vișteanu o ședință durează, de regulă, 50 de minute. Tariful unei ședințe poate varia în funcție de planul terapeutic. Tarif pentru prima ședință este 170 ron.
 
La Bogheanu Nicoleta– Terapie în hipnoză, tarifele sunt în general între 200 și 350 lei pe ședință. Terapia este orientată spre gestionarea traumelor, emoțiilor negative și blocajelor, incluzând uneori și tehnici de autohipnoză.

De asemenea, Psih. Liliana Popa– Psihoterapie și hipnoterapie oferă ședințe la prețuri aproximative între 150 și 300 lei, fiind potrivită pentru anxietate, stres și dezvoltare personală.


O altă variantă este Cabinet Năstase Marilena, care oferă consiliere psihologică și hipnoterapie, lucrând pe autocontrol emoțional, dezvoltare personală și echilibru interior. Prețurile sunt în general similare (175lei–pentru 60 de minute).

Poți lua în calcul și Cabinet Psihologic Eduard Rosentzveig, unde se folosesc tehnici de hipnoză clinică împreună cu terapia cognitiv-comportamentală pentru relaxare și schimbări de comportament. Tarifele sunt, de regulă, în zona medie a pieței (aprox. 200–300 lei).

 
Ce spun specialiștii de la Constanța. Subconștientul,„hard-drive-ul” care are nevoie de repetiție

Reprezentanții cabinetului de Hipnopsihoterapie deținut de Victor Adrian Gavrilov și Nicoleta Boghianu explică faptul că hipnoza este o stare în care activitatea conștientă se relaxează, devenind mai puțin activă, în timp ce subconștientul rămâne receptiv la sugestii. Aceste sugestii pot influența comportamentul și viața persoanei.

Pentru ca sugestiile să aibă efect durabil, ele trebuie repetate, deoarece se diminuează în timp, iar subconștientul are nevoie de consecvență pentru a le „accepta”.

„Hipnoza este o metodă de a adormi vigilența minții conștiente până când se relaxează și încetează să mai gândească, la fel ca atunci când ne așezăm seara în pat, înainte de a adormi de-a binelea.

În stare de hipnoză, conștientul devine mai puțin activ, dar rămâne treaz. În acele momente, subconștientul este deosebit de receptiv la sugestii. Subconștientul este cel care reacționează la sugestii și face ca acele sugestii să se manifeste în viața dvs.

De obicei, sunt necesare repetarea și intărirea sugestiilor, deoarece sugestia hipnotică se diminueaza în două săptămâni, iar subconștientului trebuie să-i spuneți în mod repetat ce trebuie să facă, pentru a-l convinge că doriți într-adevăr acel lucru. Trebuie procedat așa deoarece majoritatea oamenilor își schimbă frecvent hotărârile, determinând subconștientul să nu-i ia în serios.

Transa hipnotică are un rol esenţial în trăirea experienţei terapeutice. Pentru a obţine schimbări în structura profundă de personalitate este necesară o transă cel puţin medie („marea hipnoză”). Influenţe există şi în transele mai uşoare („mica hipnoză”), cum de altfel există şi în starea de veghe, însă cu cât transa este mai superficială cu atât numărul de repetiţii, necesare pentru a obţine o schimbare, este mai mare. Există desigur şi excepţii, dar sunt doar excepţii “- au precizat specialiștii.

 
Mitul „robotului”:De ce nu poți fi forțat să faci nimic împotriva voinței tale

Specialistul Claudia M. Tălpeanu explică faptul că hipnoza este o stare de concentrare relaxată, nu somn, în care pacientul rămâne conștient și în control asupra comportamentului său. Persoanele hipnotizate își amintesc, de obicei, ce se întâmplă în timpul ședinței. Hipnoza ajută la acceptarea sugestiilor, dar nu poate obliga pe cineva să facă ceva împotriva voinței sale, iar un terapeut bun respectă ritmul și valorile pacientului.

„Un profesionist bine pregătit vă urmează ritmul. Ele va respectă valorile fundamentale. Pacienții își amintesc întotdeauna sesiunea de hipnoză.

Hipnoză nu este somn. Este o stare de concentrare relaxată.

Pacienții hipnotizați nu își pierd controlul asupra comportamentului lor și, cu excepția cazului în care amnezia a fost sugerată în mod specific, aceștia își amintesc, ce s-a întâmplat în timpul hipnozei. Hipnoză facilitează sugestiile oamenilor, dar nu ii forțează să facă nimic “-spune Claudia M. Tălpeanu.

 
Hipnoza-cheia relaxării și a puterii interioare

Hipnoza, combinată cu alte tehnici psihoterapeutice, ajută la relaxare, creșterea concentrării pe soluții, descoperirea resurselor personale și conștientizarea capacităților proprii, îmbunătățind astfel funcționarea minții și a corpului.
 
„Hipnoza te va ajuta să devii mai relaxat/a, mai concentrat/ă pe soluții, să găsești resurse de încredere și acomodare, să fii mai conștient/a de capacitățile personale și, împreuna cu alte tehnici psihoterapeutice, îți va îmbunătăți funcționarea minții și corpului“-spune specialistul Eduard Rosentzveig.


Adio, țigări! Mecanismul prin care hipnoza „stinge” dependența

Hipnoterapia intervine în trei puncte esențiale ale dependenței:

Ruptura asocierilor automate
Sub hipnoză, terapeutul ajută creierul să despartă gestul de a fuma de anumite contexte (cafeaua de dimineață, stresul de la job sau condusul).

Schimbarea identității
 Fumătorul este ghidat să se vizualizeze ca un non-fumător fericit, eliminând dorința psihologică de a aprinde o țigară.

Sugestia aversivă
Se pot introduce sugestii care fac mirosul sau gustul tutunului să pară neplăcut, respingător pentru organism.

Checklist pentru succes: Cum vii pregătit la prima ședință?

Hipnoterapia acționează direct asupra subconștientului, permițând accesarea unor resurse interioare care pot accelera procesul de vindecare

Pași esențiali pentru pregătire

Gândește-te exact ce vrei să obții. Vrei să te lași de fumat, să scapi de anxietate sau să dormi mai bine? O intenție clară ajută terapeutul să calibreze sugestiile.

Cu cel puțin 3-4 ore înainte de ședință, evită consumul excesiv de cafeină sau băuturi energizante. O minte prea agitată poate îngreuna intrarea în starea de relaxare profundă.

Vei sta așezat sau întins pentru o perioadă de 60-75 de minute. Poartă haine care nu te strâng și care îți permit să respiri relaxat.

Nu veni la ședință cu stomacul gol, dar nici după o masă foarte copioasă care ți-ar putea crea disconfort fizic în timpul transei.

Cel mai important factor este atitudinea ta. Hipnoza este un proces de colaborare; cu cât ești mai dispus să urmezi ghidajul terapeutului, cu atât rezultatele vor fi mai rapide.

 

Călătorie în timp: De la „Magneții lui Mesmer” la medicina bazată pe dovezi

Încǎ din Antichitate preoții și vrăjitorii induceau stări alterate de conștiență pentru a ajuta vindecarea prin ritualuri spirituale. Egiptenii antici aveau Templul Somnului, iar grecii Altarele Vindecării, locuri în care pacienților li se dădeau sugestii curative în timpul unui somn indus.

Inventatorul, dacă se poate spune așa, a fost Franz Anton Mesmer, un doctor, care în 1765, după ce a ieșit de la un spectacol, a văzut un vânzător ambulant care adormea oameni. Când s-a apropiat și l-a întrebat ce face, vânzătorul i-a arătat o invenție nouă: magnetul. Mesmer a ajuns la concluzia ca există un fluid universal (magnetic) care poate vindeca. A construit bazine în care pacienții stăteau cu picioarele pe o tijă de metal, Mesmer, îmbrăcat într-o mantie neagră, venea și îi atingea cu un baston de fildeș. Pacienții erau așa de siguri că vor fi vindecați încât automat intrau în hipnoză. Mesmer a fost izgonit mai târziu după ce o comisie de investigație a ajuns la concluzia că ocupația lui este o șarlatanie, motivul real fiind concurența dintre el și medici.

În anul 1837, în India, un chirurg scoțian, pe nume James Esdaile, opera pacienți folosind hipnoza ca anestezic. El a descoperit ca la pacienții hipnotizați, infecția apărea în doar 5% din cazuri, comparativ cu 50% care era media acelor timpuri. Dar profesia medicală a respins aceste experimente pe motiv că era greu să instruiască toți doctorii în hipnoză.

Nu mult mai târziu, în 1841, medicul britanic James Braid a văzut o demonstrație de mesmerism realizată de francezul La Fontaine, și fiind impresionat, a inceput să practice ce văzuse. Braid credea că obiectul strălucitor plimbat prin fața subiectului obosea sistemul nervos așa că a introdus termenul de hipnoză.

În 1958 Asociația Medicilor din America recunoaște hipnoza ca o practică medicală alternativă și benefică.
Hipnoza medicală este considerată pseudoștiință sau escrocherie medicală.


Ce spune știința? Afecțiunile unde hipnoza face diferența

Conform Colegiului Regal al Psihiatrilor, „studiile au arătat că hipnoterapia poate ajuta la tratarea unei game de afecțiuni fizice și mentale” și „În multe cazuri, hipnoterapia și alte utilizări ale sugestiei pot oferi un tratament rapid și eficient”.

Menopauza

Hipnoza poate fi utilă pentru tratarea unor simptome ale menopauzei, cum ar fi bufeurile și transpirațiile nocturne.  În 2023, Societatea Nord-Americană de Menopauză a recomandat utilizarea hipnozei pentru gestionarea non-hormonală a simptomelor vasomotorii asociate menopauzei. O analiză din 2024 a indicat că hipnoza are beneficii potențiale pentru tratarea unor simptome ale menopauzei. 

Sindromul intestinului iritabil

Utilizarea hipnoterapiei în tratarea simptomelor sindromului de intestin iritabil este susținută de cercetări, inclusiv studii clinice randomizate controlate. Hipnoterapia direcționată spre intestin este recomandată în tratamentul sindromului de intestin iritabil de către ghidul clinic al Colegiului American de Gastroenterologie pentru gestionarea sindromului de intestin iritabil. 

Naştere

Hipnoterapia este adesea aplicată în procesul nașterii și în perioada postnatală, dar nu există dovezi suficiente pentru a determina dacă ameliorează durerea în timpul nașterii și nu există dovezi că este eficientă împotriva depresiei postnatale.

Bulimie nervoasă

Literatura de specialitate arată că o gamă largă de intervenții hipnotice au fost investigate pentru tratamentul bulimiei nervoase, cu efecte neconcludente. Studii similare au arătat că grupurile care suferă de bulimie nervoasă, supuse hipnoterapiei, au fost mai excepționale în ceea ce privește lipsa tratamentului, administrarea de placebo sau alte tratamente alternative.

Anxietate

Hipnoterapia s-a dovedit a fi comparabilă ca eficacitate cu alte forme de terapie, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, care utilizează tehnici de relaxare și imagistică. 
De asemenea, s-a dovedit a fi eficientă atunci când este utilizată pentru a reduce anxietatea la persoanele cu anxietate și fobii dentare. 

PTSD-Tulburarea de stres posttraumatic

Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) și simptomele acesteia s-au dovedit a se ameliora datorită implementării hipnoterapiei, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt. Pe măsură ce cercetările continuă, hipnoterapia este considerată din ce în ce mai deschis o intervenție eficientă pentru persoanele cu PTSD. 

Depresie

Hipnoterapia este eficientă atunci când este utilizată pentru a trata simptomele depresive pe termen lung. Este comparabilă cu eficacitatea terapiei cognitiv-comportamentale, iar atunci când este utilizată în tandem, eficacitatea pare să crească.
 


Știai că..? „Hipnoza de autostradă”și alte curiozități

Ai condus vreodată pe un traseu cunoscut și ai realizat la final că nu îți amintești ultimele minute? Se numește „hipnoza de autostradă” și este o stare naturală de transă.

Hipnoza este un proces de cooperare. Dacă mintea ta refuză sugestia, starea de transă nu se poate instala. Tu deții controlul total, nu terapeutul.

În secolul XIX, înainte de inventarea eterului, chirurgul James Esdaile efectua amputații și operații complexe folosind doar hipnoza pentru controlul durerii.

Hipnoza te poate ajuta să îți amintești detalii blocate de stres, dar nu este un „reportofon” perfect. Creierul poate crea uneori amintiri false dacă sugestiile sunt direcționate greșit.

Deși diferă de hipnoza umană, multe animale intră în „imobilitate tonică” (o stare de paralizie temporară) ca mecanism de apărare, fenomen studiat adesea în paralel cu hipnoza.


PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.




Citește și:

Când corpul tău strigă „Stop” în mijlocul agitației din Constanța. Cum putem coopera cu episoadele de panică