Radiografia traficului uman în România și o creștere alarmantă a numărului de victime! Iată care este situația în județul Constanța (DOCUMENT)

Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) a publicat o analiză succintă privind victimele identificate și monitorizate pe parcursul anului 2025, iar datele centralizate prin Sistemul Informatic de Monitorizare și Evaluare (SIMEV) dezvăluie o realitate îngrijorătoare: fenomenul este în creștere, iar rețelele de traficanți își actualizează permanent metodele de acțiune.
 
Potrivit analizei documentate, în cursul anului anterior, sistemul anti-trafic din România a înregistrat un total de 707 victime, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă, cu aproximativ 16% mai multe față de cele 610 victime identificate în anul 2024.

Experții ANITP subliniază că acest salt poate fi interpretat din perspectiva că există o intensificare a activității rețelelor infracționale pe fondul unor vulnerabilități financiare ale victimelor.

Însă, reprezentările grafice confirmă menținerea unei orientări preponderente a traficului de persoane către exploatarea femeilor, axată în special pe formele de exploatare sexuală și pornografie infantilă, aproximativ 80%.

În ceea ce privește distribuția pe vârstă, din totalul victimelor, 359 sunt femei majore, iar 61 sunt bărbați majori, aspect ce poate indica vulnerabilități la trafic și în cazul adulților.

Chiar dacă numărul total a scăzut, cu toate acestea există un număr semnificativ de victime minore (287), ceea ce subliniază vulnerabilitatea continuă a copiilor la trafic și exploatare, în special a victimelor minore de sex feminin care reprezintă majoritatea covârșitoare (235 de victime minore de sex feminin), după cum se arată în analiza ANITP pe 2025.

În ciuda faptului că în raport se constată o notă pozitivă care reprezintă scăderea numărului de victime minore, de la 295 în 2024, la 287 în 2025, este prea mică diferența, fapt ce relevă cât de necesare sunt măsurilor de prevenție în școli și comunitățile vulnerabile.


Un alt aspect important de evidențiat este nivelul de educație al victimelor, iar datele arată că majoritatea victimelor au un nivel mediu de educație, ceea ce poate contribui la o creștere a vulnerabilității la trafic, potrivit ANITP.

„Din totalul victimelor, 151 au un nivel de educație foarte scăzut (cel mult studii primare ori fără studii), iar cele mai multe victime, la momentul intrării în trafic, au avut finalizate ciclurile gimnaziale ori liceale (485 victime).

Nivelul scăzut de educaţie se corelează cu o vulnerabilitate accentuată în special când și alți factori de vulnerabilitate sunt prezenți la nivel individual, familial ori comunitari, expunând și mai mult victimele în faţa pericolelor traficului”, se arată în document.

 
În România, traficul de persoane este în mare măsură un fenomen care se petrece cu proprii cetățeni, însă există o tendință de transformare a României și într-o destinație pentru cetățeni de altă naționalitate, potrivit statisticilor.

Deși numărul victimelor străine identificate (numite în analiză „VTP”) a înregistrat o ușoară scădere, de la 24 de cazuri în 2024 la 16 în 2025, vulnerabilitatea acestei categorii rămâne încă critică.

Cele 16 victime din 2025 au fost exploatate sexual prin muncă sau prin alte forme de abuz, având următoarea proveniență geografică Sri Lanka, Togo, Rusia și Peru și Republica Moldova, Norvegia și Ucraina.


Această statistică arată că fenomenul își menține efectele chiar și în plan internațional, impunând astfel monitorizare riguroasă și intervenții continue ale autorităților.

Situația în județul Constanța: Nivel ridicat de risc pentru victimele traficului de persoane

Raportând documentul la zona noastră de interes, în harta de distribuție geografică a documentului  , județul Constanța înregistrează un total de 29 de victime identificate în anul 2025.

Din punct de vedere statistic, pe hartă, Constanța se află în categoria reprezentată cu albastru deschis, având un intervalul de 22-29 de victime pe județ.

Deși nu face parte din topul zonelor de risc, cum sunt București sau Ilfov cu 91 de cazuri sau Bacău cu 44, Constanța rămâne un județ cu un volum considerabil de cazuri raportate.

Metoda „lover-boy” și mediul online fac noi victime
 
Metodele subtile de manipulare emoțională și capcanele din mediul digital devin tot mai prezente în arsenalul traficanților de persoane din România.

Conform analizei ANITP, metoda „lover-boy” a înregistrat o creștere semnificativă în anul 2025 și încă își menține tendința:

„Metodele de recrutare variază de la abordări directe și violente până la metode subtile de manipulare emoțională.

Din cele 707 victime identificate, majoritatea (322) au fost recrutate prin metode ce implică relații personale sau interacțiuni directe.

În anul 2025 se evidențiază o creștere  a victimelor recrutate prin metoda lover-boy, de la 135 în 2024 la 173 în 2025.

Internetul joacă și el un rol important în recrutarea pentru traficul de persoane, întrucât victimele minore sunt preponderent recrutate de multe ori de către ”lover boy” prin intermediul rețelelor de socializare ori diverselor altor aplicații pe internet”.

 
Victimele, supuse unor abuzuri multiple și substanțe psihoactive

Raportul ANITP dezvăluie detalii tulburătoare despre traumele suferite de victime, motiv pentru care sunt manipulate ușor și rapid în această cursă care pare fără scăpare.
În medie, 410 persoane au fost supuse unor abuzuri multiple: 509 au suferit abuzuri emoționale, 266 fizice și 220 sexuale.

Dincolo de izolarea forțată (131 cazuri) și reținerea actelor (65 cazuri), se remarcă o creștere explozivă a cazurilor în care victimele au fost obligate să consume droguri (de la 13 cazuri în 2024, la 63 în 2025), metodă folosită pentru a le genera dependență și a le anihila capacitatea de evadare.
 
Deși exploatarea are loc de obicei în interiorul României, cifrele din document sugerează că traficul de persoane din țară continuă să manifeste și o componentă internațională așa cum am menționat mai sus.

Principalele destinații externe pentru victimele cetățeni români în anul 2025, așa cum sunt prezentate în graficul de mai jos, au fost Germania, Regatul Unit, Austria, Italia, Elveția și Olanda.



În concluzie, radiografia fenomenului din anul 2025 scoate în evidență o serie de schimbări majore în dinamica traficului de persoane din România.

Deși creșterea totală de 16% a numărului de victime identificate (de la 610 la 707) indică o problemă de o gravitate severă, aceasta reflectă în mod direct și un progres, datorat aplicării sistematice a Mecanismului Național de Identificare și Referire (MNIR) și a instruirii personalului de specialitate pentru ca fenomenul să fie stopat.

Raportul ANITP avertizează că, în ciuda succesului parțial al programelor preventive dedicate minorilor,  metodele infracționale și accentuarea vulnerabilităților sociale și economice, impun intensificarea continuă a eforturilor de combatere, dar și o monitorizare mult mai riguroasă a rețelelor de trafic de persoane.

Dincolo de grafice, procente și cifre reci, statisticile anului 2025 ascund o realitate cruntă: sute de destine frânte, traume greu de vindecat și o luptă permanentă cu rețele de traficanți care continuă să transforme vulnerabilitatea emoțională și naivitatea umană în simple mărfuri de profit, continuă și în 2026, dar rămâne întrebarea retorică, se pare: „Până când?”

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.