FOTO Progrese în acvacultură - 5 specii adaptate la condițiile Mării Negre

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM) anunță rezultate excepționale obținute în cadrul activităților de cercetare privind  acvacultură marină, consolidând poziția institutului ca punct de referință în acest domeniu. Cercetările recente subliniază potențialul enorm al Mării Negre pentru dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii și pentru noi oportunități comerciale în sectorul piscicol. 

Sub conducerea Dr. Victor Niță, Șef Departament Resurse Marine Vii și a Dr. Magda Nenciu, echipa de cercetare a înregistrat succese notabile în adaptareași creșterea unor specii de pești și moluște cu valoare comercială, direct în apele Mării Negre. 

Potrivit Institutului, adaptarea  reprezintă procesul prin care o specie de organism viu, obișnuită cu un anumit mediu, este adaptată treptat la condițiile unui mediu nou. În cazul nostru, este vorba despre adaptarea speciilor de pești și moluște din Marea Mediterană sau Adriatică, ori din ape dulci, la specificul apei Mării Negre (salinitate, temperatură, compoziție chimică etc.). Succesul aclimatizării este esențial pentru viabilitatea fermelor de acvacultură și pentru a asigura o producție sănătoasă și profitabilă. 

Specii cu potențial comercial, adaptate cu succes la condițiile Mării Negre

• Dorada (Sparus aurata)  

Două sute de juvenili proveniți din Marea Adriatică au fost transferați și crescuți în apă din Marea Neagră, înregistrând o rată de supraviețuire de 100%. Aceștia au atins o biomasă medie de peste 500 de grame în doar 10 luni. Studiile sugerează că dorada este pretabilă pentru creștere în sezonul cald, cu potențial comercial ridicat și posibilitatea de rotație sezonieră cu păstrăvul pentru optimizarea utilizării facilităților. 

• Lavracul (Dicentrarchus labrax)  

Două sute de juvenili din Marea Mediterană, transferați și crescuți în Marea Neagră, au avut de asemenea o supraviețuire de 100%, depășind 350 de grame în 10 luni. Spre deosebire de doradă, lavracul tolerează și temperaturile scăzute, deschizând perspective pentru o producție extinsă pe parcursul anului. 

• Păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss)  

O sută de juvenili, proveniți dintr-un râu de munte (Cheia, Prahova), au fost adaptați și crescuți în Marea Neagră, demonstrând o creștere de până la 2,5 ori mai rapidă comparativ cu mediul de apă dulce. După procesul de somonare, aceștia au atins peste 1 kg în doar 7 luni. Acest rezultat remarcabil subliniază potențialul enorm pentru producția de păstrăv de dimensiuni mari, ce are calități similare somonului, pentru piața locală și nu numai. 
Midii (Mytillus galloprovincialis).
 
INCDM ”Grigore Antipa” a oferit suport științific esențial pentru înființarea primei ferme de midii în ape clasificate microbiologic, contribuind activ la procesul de alocare a zonelor destinate acvaculturii la Marea Neagră. Dezvoltarea acvaculturii de midii reprezintă o oportunitate comercială importantă, având în vedere cererea crescândă pentru fructe de mare proaspete. 

Stridii (Magallana gigas)  

Stridia japoneză este testată cu succes în diverse variante de cuști. Exemplarele aduse din Veneția au depășit 35 de grame în 7 luni, iar raportul carne/cochilie a atins chiar și 30%, semnificativ mai mult decât media obținută în alte mări. 

Un pas important este proiectarea, realizarea și lansarea primei instalații de cercetare în acvacultură marină din România, un sistem long-line de 50 de metri amplasat în Baia Mamaia, pe izobata de 14 metri.  

Succesul în creșterea stridiilor deschide noi perspective pentru o nișă de piață de lux, cu un potențial economic considerabil. 

„Aceste rezultate spectaculoase demonstrează nu doar viabilitatea, ci și potențialul foarte mare al acvaculturii marine în Marea Neagră,” a declarat Dr. Victor Niță, Șef Departament Resurse Marine Vii la INCDM „Grigore Antipa”.  

„Suntem martorii unor creșteri remarcabile ale speciilor testate, în special la păstrăvul curcubeu și stridii, care depășesc chiar și performanțele înregistrate în mediile lor de origine sau în alte regiuni. Munca noastră de cercetare nu este doar academică. Aceasta pune bazele unei industrii locale puternice și sustenabile, capabile să ofere produse proaspete, de calitate superioară și să contribuie la securitatea alimentară a României. Suntem deosebit de încântați de succesul instalației noastre de cercetare long-line, care ne permite să continuăm experimentele la o scară relevantă”, completează acesta.  

Citește și
FOTO. Știri Constanța Institutul „Grigore Antipa” cultivă cu succes stridii în Marea Neagră