„Somonul” de Marea Neagră Cercetătorii de la INCDM Constanța anunță rezultate spectaculoase în creșterea păstrăvului-curcubeu în apă marină

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM) din Constanța marchează un succes de referință pentru acvacultura românească: după un an de cercetări experimentale, specialiștii au confirmat posibilitatea creșterii păstrăvului-curcubeu (Oncorhynchus mykiss) în apă marină, cu rezultate remarcabile atât din punct de vedere biologic, cât și economic.

Experimentul: de la puiet în apă dulce, la pește de peste 1,6 kilograme în apă sărată

În noiembrie 2024, cercetătorii au transferat loturi de puiet cu o biomasă medie de 35 de grame, provenite de la Păstrăvăria Valea Stânii Zăganu, în sistemul recirculant marin (RAS) al INCDM. Transferul a fost unul brusc, din apă dulce în apă cu o salinitate de 15‰ și o temperatură mai ridicată (de la 10°C la 15°C).

Rezultatul? Toți indivizii au supraviețuit și s-au adaptat fără semne de stres, iar pe durata experimentului nu s-au înregistrat mortalități – un fapt considerat excepțional în literatura de specialitate.

După un an, exemplarele au depășit o greutate medie de 1,6 kilograme, biomasa inițială fiind multiplicată de peste 40 de ori.

Parametrii de mediu și adaptarea biologică

Specialiștii au observat că salinitatea nu a reprezentat un factor de risc, păstrăvii adaptându-se fără probleme la valorile de 14-16‰. În schimb, temperatura apei s-a dovedit a fi limitativă: la 22°C peștii și-au modificat comportamentul, iar la 24,5°C au refuzat complet hrana.

Nivelurile de oxigen dizolvat și pH-ul au rămas în parametri optimi pentru acvacultură, datorită sistemului RAS care a permis un control riguros.

Singura problemă de sănătate observată a fost afecțiunea „water belly”, specifică salmonidelor crescute în apă sărată, dar aceasta a fost temporară și complet reversibilă.

Carnea de păstrăv, „somonată” natural

Un element spectaculos al cercetării îl constituie colorarea cărnii: furajele îmbogățite cu astaxantină naturală, combinate cu salinitatea mediului marin, au determinat o colorație roz-intens, specifică somonului. Acest proces, denumit „somonare”, crește valoarea comercială și atractivitatea produsului pe piața de consum.

Perspective și colaborări cu mediul privat

Succesul experimentului vine pe fondul interesului crescut al operatorilor economici pentru dezvoltarea fermelor piscicole cu viviere flotante la litoralul românesc.

INCDM subliniază că va continua colaborarea cu mediul privat, punând la dispoziție expertiză științifică și derulând noi experimente care să contribuie la diversificarea și consolidarea acvaculturii marine din România.

„Un pariu câștigat”

Cercetătorii numesc acest rezultat „un pariu câștigat” – transformarea păstrăvului-curcubeu într-un „somon al Mării Negre”, capabil să deschidă noi perspective pentru industria piscicolă românească, în concordanță cu tendințele europene de diversificare a speciilor crescute în acvacultură.