Interviu Online cu decanul Facultăţii de Fizică şi Chimie, prof. univ. dr. Mihai Gîrţu candidat la funcţia de rector al Universităţii „Ovidius" s-a terminat Tema a fost - „Centrul universitar Ovidius, trecut, prezent, viitor"

„Ovidius", Universitate Europeană la Marea Neagră, aceasta este viziunea privind dezvoltarea universităţii a candidatului Mihai Girţu. „Dorim să devenim o universitate de cercetare avansată şi educaţie, la standarde europene de excelenţă", susţine în proiectul său managerial candidatul Mihai Girtu. În privinţa studenţilor, decanul Facultăţii de Fizică şi Chimie consideră că „universitatea ar trebui să ofere o experienţă unică studenţilor şi oportunităţi largi absolvenţilor. Din punctul meu de vedere, viaţa de student la Ovidius, ar trebui să reprezinte o experienţă de neuitat".

Realizator: Lavinia SICLITARU

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.

Intrebari:

1. Sunteţi aproape de finalul mandatului de decan. Cum puteţi descrie această etapă, din punct de vedere instituţional?

Mihai Girtu: Pentru mine experienta de decan a fost hotaratoare in decizia de a candida ca rector. Experienta acumulata mi-a folosit si m-a pregatit pentru tot ceea ce urmeaza.

2. Care sunt cele mai importante realizări ale mandatului pentru dumneavoastră şi pentru echipa de conducere a Facultăţii de Fizica si Chimie?

Mihai Girtu: Cred ca cel mai important aspect este legat de faptul ca avem speciliazari acreditate si cu o pozitie buna in ierarhia ministerului. Fizica, chimia, ingineria chimica se afla in categoria C insa se afla in competitie cu un numar restrans de universitati, toate de stat. A fi in categoria C in aceasta situatie, inseamna mult mai mult decat categoria C intr-un domeniu in care majoritatea dintre universitati sunt private. Sunt multumit de faptul ca am reusit chiar si in conditiile stricte privind scoaterea la concurs a posturilor sa promovam colegi valorosi si tineri de mare viitor. Nu in ultima rand, sunt multumit de faptul ca daca la preluarea mandatului am avut un deficit de circa 2 miliarde avem acum un surplus de 80000 lei. Aceasta echilibrare a bugetului s-a datorat masurilor luate pentru reducerea cheltuielilor si legate de comasarea unor cursuri, activitati practice, etc.

3. Care sunt elementele care au adus plus valoare pentru facultate în această perioadă ?

M.G.:  Cresterea semnificativa in cazul facultatii a fost legata in principal de rezultatele obtinute in cercetare iar publicatiile in reviste de prestigiu din strainatate si granturile castigate sunt o clara marturie in acest sens. Ne mandrim de realizarile obtinute de colectivul condus de prof. Ciupina, d-na conf. Vladoiu in domeniul fizicii plastice, de cele obtinute de d-na prof. Conksag, d-na conf. Dobrinas si in in general ne mandrim cu intreg colectivul de cadre didactice, fie ca e vorba de fizicieni, economisti, chimisti sau ingineri chimisti. 

4. Pornind de la contextul educaţional actual, cum vedeţi facultatea în perioada următoare, care sunt perspectivele pe care le întrevedeţi pentru facultate şi pentru UOC?

M.G.: Cred ca facultatea trebuie condusa de o persoana competenta, integra si care sa obtina si recunoasterea si sprijinul facultatii. Decanul nu trebuie sa fie numit discretionar chiar si in urma unui concurs de catre rector ci trebuie sa fie persoana ca sa poata mobiliza intregul colectivul cadrelor didactice spre beneficiul facultatii si al nostru al tuturor. Am incredere ca viitorul rector va face acest lucru. Facultatea are cateva provocari serioase carora trebuie sa le raspunda, este vorba in urmatoarele luni de acreditarea masteratelor si a vizita de evaluare din partea reprezentantii Asociatiei Europene a Universitatilor(EUA), este important sa intarim specializari tinere precum cea de chimie alimentara si tehnologii chimice, dar specializarea electronica care se confrunta temporar  cu dificultati legate de resurse umane insuficiente. In plus trebuie continuate si intarite eforturile de a creste numarul de studenti de la specializarile fizica si fizica-tehnologica, unde in intreaga tara se constata un declin ingrijorator. Din fericire, noile politici de finantare ale ministerului se anunta a avantaja sectoarele prioritare care in clipa aceasta nu atrag studentii. Fizica este un exemplu in acest sens. Problema atractivitatii este legata de salariile mai putin motivante ale absolventilor care se indreapta catre invatamant. Este insa vorba de o perceptie gresita, deoarece marea majoritatea a absolventilor sunt angajati in industrie si unii din ei, au salarii foarte stimulative. Exemple in acest sens sunt absolventii din grupul lui Gabriel Bentel, angajati peste hotare a lucra in defectoscopie. Avem protocoale pentru desfasurarea practicii cu angajatori iar de cele mai multe ori acesti absolventi sunt angajati.
Universitatea se afla intr-un moment de cumpana dupa multe acumulari cantitative si cantitative mai ales in ultimii 10 ani. Este acum momentul unei cresteri calitative care poate sa vina in principal prin implicarea tinerilor in luarea deciziilor si conducerea universitatii. Este momentul unei predari de stafeta. 

5. Ce v-a determinat să intraţi în cursa pentru fotoliul de rector al Universităţii „Ovidius"?

M.G.: Am fost o buna bucata de vreme ezitant in a candida insa constiinta faptului ca intrunesc conditiile esentiale pentru a fi un bun rector, m-au determinat sa merg pana la capat. Am in vedere in principal experienta didactica, larga experienta in cercetare, experienta obtinuta atat in universitate , in Senat si la conducerea facultatii cat si cea in Consiliile nationale. Ma gandesc in primul rand in primul rand la Consiliul National al Cercetarii unde am activitat 5 ani, dintre care 2 ca vicepresedinte si de un an de zile in Consiulul National al finantarii. Experienta acumulata de-a lungul celor cinci ani de studii in SUA mi-a deschis ochii asupra ceea ce trebuie sa reprezinte o universitate si asupra a aceea ce trebuie sa faca persoanele aflate la conducerea universitatii. 

6. Care consideraţi că este noua viziune, noua direcţie a Universităţii „Ovidius"?

M.G.: Vad UOC ca universitate europeana a Marii Negre. Cred cu tarie ca la granita estica a Uniunii Europene putem fi centru stiintific, un focar de cultura care sa insufleteasca intreaga zona a Marii Negre. Prin relatii internationale, putem  fi o punte intre orient si occident. Faptul ca suntem intr-o regiune diversa din punct de vedere etnic si confesional in care convietuiesc atatea minoritati este un avantaj fata de celelalte universitati, ce merita a fi folosit. Domnul prof. Mamut va poate da exemple de relatii de colaborare in domeniul stiintific si artistic care au luat nastere in baza acestei locatii georgrafice de exceptie si apartenentei universitatii in reteaua universitatii de la Marea Neagra. Ce ramane de facut din partea conducerii Universitatii este sa asigure in mod coerent si consecvent punerea in practica a acestei devize.Am putea in acest fel sa atragem multi studenti straini, ca o poarta spre Occident dar si multi colegi, cadre didactice si de cercetare cu care sa putem colabora stiintific.

7. Puncte tari, puncte slabe ale candidatului Mihai Girtu?

M.G.: Puncte tari: sunt legate de capacitatea de a asculta si intelege problemele colegilor si de a cauta solutii in sprijinul acestora. Capacitatea de a rezolva conflicte prin mediere si polarizarea care s-a remarcat in ultima perioada va necesita o lunga perioada revenire la normalitate pentru a putea recladi o incredere si o colaborare intre colegi.
         Puncte slabe: din fericire rectorul nu este singur, lucreaza intr-o echipa care poate fi conceputa in mod complementar. Fiind fizician nu am experienta pe care o are managerul unei firme private, am alaturi de mine in echipa un coleg care este atat un cadru didactic de exceptie cat si un antreprenor de succes, atat prin ceea ce a realizat in domeniul investitiilor la bursa cat si in domeniul turismului. Astfel de oameni sunt o garantie ca si din punct de vedere economic, echipa este solida si va asigura o dezvoltare antreprenoriala sustenabila a universitatii. 

8. Haideti sa detaliem putin conceptul, Ovidius, o universitate pentru oameni!

M.G.: Principala resursa a unei universitati este resursa umana, cea care constituie adevaratul motor a progresului. Universitatea poate sa se dezvolte doar daca oamenii traiesc si lucreaza intr-o atmosfera sa-i stimuleze, sa le permita sa dea tot ce au mai bun. Pentru a fi motivati  trebuie sa stabilim criterii de evaluare care sa echilibreze indatoririle de cercetare cu cele didactice si cele administrative. Dincolo de activitatea de cercetare in baza carora suntem evaluati si finantati de minister, avem o misiune si o responsabilitate fata de calitatea actului educational si atunci trebuie sa ne preocupam de scrierea de cursuri si de laborator. Criteriile de evaluarea trebuie sa le cuprinda si pe acestea. In plus, criteriile de evaluare trebuie sa recompenseze activitatea de studiu (intocmirea dosarelor pentru acreditare), daca astfel de activitati nu ar fi rasplatite nimeni nu ar fi motivat sa le faca.  Un al doilea echilibru este cel intre functiile didactice. In clipa aceasta pentru a obtine o gradatie de merit au fost indepartate conditiile de vechime dar criteriile existente creeaza un mare handicap tinerilor. Este obligatoriu ca in competitie sa se afle cadre didactice de acelasi rang, astfel incat tinerii foarte valorosi sa poata obtine o gradatie de merit mult inainte de 55 de ani. Rectorul este cel care are puteri executive. Conlucrand cu Senatul si propunand masuri concrete, astfel de citerii vor fi promovate in interesul intregii comunitati. 

9. In proiectul dvs puneti un mare accent pe cercetare si inovare, in conditiile in care bugetul educatiei pentru aceasta componenta este infim. Cum veti acoperi din punct de vedere financiar aceasta nevoie a tuturor universitarilor?

M.G.: Problema pe care o vad in aceasta clipa este ca majoritatea creata ad-hoc in Senat nu include pe cei mai prolifici cercetatori din universitate. Echipa colegului meu Epure pretinde ca sprijina cercetarea si cercetatorii dar colegii cu rezultate semnificate sunt majoritatea lasati in afara Senatului desi au candidat. Ceea ce trebuie sa faca rectorul este sa-i sprijine pe acesti cercetatori valorosi si sa-i incurajeze pe tineri sa li se alature. In al doilea rand, trebuie creata o baza materiala minimala care sa asigure cat mai multor colective de cercetatori din universitate accesul comun. O investitie minimala in aparatura de inalt nivel care sa permita cresterea calitativa a activitatii de cercetare pentru medici, farmacisti, biologi, sportivi, fizicieni si chimisti, poate creste pe termen lung dar si cu efecte rapide numarul publicatiilor de prestigiu recunoscute international. Important este ca banii aceia putin sa fie cheltuiti cu intelepciune si nu risipiti pe lambriuri. 

10. Vorbiti-ne despre rolul universitatilor in pregatirea profesionala a specialistilor din zona dobrogeana si colaborarea cu agentii comerciali si aplicarea pentru finantare pentru pregatirea resurselor umane...

M.G.: Ceea ce am reusit la facultate si imi propun sa extind la nivelul universitatii este colaborarea angajatorii in alcatuirea planului de invatamant. Ceea ce am facut de exemplu in cazul electronicii la sugestia angajatorilor a fost sa adaugam disciplina optionala de masini electrice dar si de automatizari care sa largeasca spectrul de cunostinte a absolventilor. Angajatorii au cerut un singur inginer electornistic care sa stie si electrica si automatizari. Cred ca prin dialog cu angajatorii putem face acest lucru la nivelul intregii universitati. Pe de alta parte tine cont 100% de ce solicita angajatorii. In momentul in care ai 100 de absolventi si un angajator poate absorbi 10, planul de invatamant nu poate fi facut doar pentru cei 10. Trebuie sa fie suficient de larg pentru a asigura largi posibilitati de angajare. 

11. Cum va ganditi sa implementati managementul antreprenorial la nivelul UOC, in cazul in care veti fi ales rector?

M.G.: Managementul antreprenorial inseamna pentru mine luarea masurilor de diversificare a veniturilor si reducere a cheltuielilor care sa asigure dezvoltarea durabila a universitatii. Pentru aceasta bugetele trebuie intocmite respectand cateva principii fundamentale: unul dintre acestea este descentralizarea. Cei mai in masura sa stie cum trebuie chletuiti bani sunt colegii nostri din consiliile facultatilor si departamentelor. Decizia trebuia sa le apartina in cea mai mare masura. Un alt principiu este cel al responsabilitatii. Fiecare trebuie sa dea socoteala pentru modul in care sunt chletuiti banii publici. Foarte importante sunt principiile solidaritatii si transparentei care lucreaza impreuna. Este posibil ca unele facultati sa traverseze perioada dificile financiar si este firesc sa fie ajutate, insa dovedind ca se iau masuri pentru intrarea in normalitate. Fara transparenta nu poate exista incredere si nici solidaritate. Importante sunt insa masurilede diversificare a surselor de finantare, edificator in acest sens fiind faptul ca din cursuri postuniversitare si tipografie si editura, universitatea a realizat un deficit de 300000 in 2010. Veniturile sa provina din diverse activitati extracuriculare, precum programe de formare continua, postuniversitare, la solicitarea angajatorilor. Conform noii legi a educatiei, universitatea poate sa fondeze atat organisme cat si mai important societate comerciale prin care sa deruleze activitati de prestari de servicii educationale, de consultanta, de transfer tehnologic, etc. Marturisesc ca sunt un admirator al domnului profesor Cornel Panait, rectorul UMC care a dovedit in cele doua mandate un adevarat spirit antreprenorial. Voi invata multe de la dansul. 

12. Considerati ca apartenenta politica poate fi un avantaj sau un dezavantaj in competitia pentru functia de rector?

M.G.: Nu cred ca este un avantaj, fiindca partidele se succed la putere cu o viteza mai mare decat rectorii. O prietenie astazi poate insemna la sfarsitul anului un mare dezavantaj. Cred ca universitatea trebuie sa ramana in afara politicii iar rectorul sa fie liber sa ia legatura cu toti reprezentantii comunitatii locale, indiferent de aparatenta lor politica. Eu sunt un garant in acest sens.

13. Simpatizati sau sunteti membru vreunui partid politic?

M.G.: Sunt un om de centru-dreapta, dar nu fac politica. Am refuzat sa fiu membru de partid in facultate si am fost consecvent si dupa aceea.

14. Cum vedeţi mandatul de rector dacă veţi fi ales?

M.G.: Mandatul de rector va fi sub semnul negocierii continue si colaborarii cu Senatul. Consiliul de Administratie si Senatul trebuie sa lucreze impreuna. Toti cei aproape 700 de colegi si 18000 studenti. Rectorul si presedintele Senatului trebuie sa gaseasca cai de comunicare spre beneficiul intregii universitati. 

15. In cazul unui esec, va veti continua activitatea universitara?

M.G.: Nu stiu. 

16. Ce mesaj le transmiteti colegilor dvs, studentilor ?

M.G.:  Am fost martori cu totii in ultima perioada unor mari tensiuni care ne arata ca exista mize mai mari decat ar trebui sa fie in jurul alegerii rectorului. Toate acestea ma fac sa inteleg cat de important este sa asiguram un echilibru intre puteri in universitate. Am luat o decizie in ceea ce priveste Senatul si-i periculos sa luam aceeasi decizie in ceea ce priveste rectorului. 

17. Intrebare din partea prof. Marian Cojoc: Sunteti constienti de greutatile imense ce vor insoti obtinerea functiei de rector?

M.G.: Vad zi de zi care sunt aceste greutati numai ca am fost toata campania manat de anumite principii si o voi incheia fiind consecvent acestor principii. Le voi aplica apoi de-a lungul intregului mandat. Va castiga cel mai bun. 

18. Întrebare de la dl. prof. univ. dr. ing. Eden Mamut: „Ce anume ne dezbină în această universitate şi de ce sunt atât de aprige disputele, cum ar trebui să clădim un cadru de respect reciproc, demnitate şi ţinută academică - model de referinţă pentru spaţiul constanţean şi românesc în general?“

M.G.: Cred ca ceea ce ne-a dezbinat pana acum este viziunea diferita legata de modul in care trebuie condusa universitatea.  Daca unii cred in intimidare si presiune, in abuz de functie si discriminare in functie de simpatii, altii cred in transparenta si egalitatea de sanse.  Un alt motiv de dezbinare este legat de tipul de oameni pe care ii promovam.  Unii sunt constienti ca fara o promovare reala a valorii nu ne putem dezvolta, altii persista in convingerea ca se mai poate si… altfel.  Toate acestea si, in plus, anumite incompatibilitati personale, produc conflicte.

Ce este de facut?  In primul rand trebuie acceptat un set comun de valorile care sa ne calauzeasca. Nu putem construi punti pornind de la minciuna.  Increderea se cladeste prin onestitate si transparenta.  In al doilea rand, aceste valori trebuie respectate.  Intelegand ca singuri nu suntem nici eficienti nici suficient de puternici, prin stimularea spriritului de echipa, prin incredere in parteneri poate fi creata o atmosfera de echilibru, de liniste si armonie, in care fiecare dintre noi sa-si gaseasca locul.  Semnalele transmise consecvent si repetat de conducere in acest sens vor fi foarte importante.

19. Întrebare de la dl. prof. univ. dr. Dănuţ Tiberius Epure: „Cum vă explicati faptul că nu sunteţi susţinut de majoritatea colectivului pe care îl coordonaţi în calitate de decan? Consideraţi că este posibil ca un decan care nu a demonstrat calităţi manageriale să fie un bun rector?“

M.G.: Aceste intrebari au fost puse in timpul interviului si am raspuns chiar atunci.   Revin, pentru a nu se crede ca ma feresc de astfel de intrebari.

Sustinerea se va vedea in ziua alegerilor.  Nu neg existenta unor tensiuni cu un cadru didactic din celalalt departament, cu care am vederi foarte diferite, insa respect si pretuiesc toate colectivele din facultate.  Am recunoscut in permanenta meritele unor colege de la chimie si inginerie chimica, cum sunt Claudia Koncsag si Simona Dobrinas, si colaborez foarte bine cu Ionela Popovici-Carazeanu, Semaghiul Birghila si Anca Dumbrava.  Faptul ca am angajat pe contractul meu de cercetare un sef de promotie de la chimie arata legatura mea stransa cu colegii din celalalt departament.  Cat despre sustinerea la mine in departament, aici colegii mei sunt clar alaturi de mine si m-au sustinut pe durata intregii campanii.  Le multumesc mult pentru asta.

Legat de calitatile manageriale, este usor sa vorbesti cand primesti in mod preferential sume insemnate din fondul central al universitatii, sume la care erau indreptatiti si alti decani.  Culmea este ca pentru unii calitati managemriale inseamna sa varuiesti sali si sa pui lambriuri.  In ceea ce ma priveste, am ajuns de la un deficit de peste 200.000 lei la preluarea mandatului la un surplus de circa 80.000 lei la finalizarea lui. Suntem un varf de lance al cercetarii constantene, ceea ce alti “buni manageri” nu pot pretinde.  Chiar conceptul de “management administrativ,” lansat si consacrat in aceasta campanie de unul dintre candidati starneste zambete intre cunoscatori.   Nu, drumul nostru este altul…

20. Va rugam sa adresati o intrebare contracandidatilor dvs?

M.G.:
Marian Cojoc: Este normal ca rectorul sau prorectorul delegat sa delege la randul sau verificarea si aprobarea statelor de functii catre directorul de personal?

Eden Mamut: Poate ramane intr-o institutie condusa de un rector care a incercat sa-l intimideze si santajeze?

Danut Tiberius Epure: Poate fi credibil ca rector impartial un decan care sacrifica o specializare in folosul celei in care e implicat direct?