Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
03:02 27 05 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Lumea marinarilor O flotă abandonată, dar nicicând uitată! (GALERIE FOTO)

ro

07 Oct, 2023 11:28 2320 Marime text
Pescuitul oceanic a reprezentat pentru Marina Română nu numai o provocare, în adevăratul sens al cuvântului, ci și un ambițios proiect de cea mai mare anvergură, aparent insurmontabil pentru un stat abia descătușat de povara despăgubirilor de război postbelice.

Nu întâmplător, pescadoriștii “cu scoică pe burtă” o consideră drept cea mai aspră și mai hazardată dintre activitățile desfășurate de Marina civilă în a doua jumătate a secolului XX, atât sub aspectul privațiunilor cât mai ales din pricina condițiilor de lucru spartane.

De aceea, ar fi fost nedrept să nu fie redată posterității, cu cât mai multă acribie, istoria – pe cât de scurtă pe atât de tumultuoasă – a pescuitului oceanic românesc. Și, odată cu reconstituirea evoluției sale, să nu fie evocate cutezanța, sacrificiile și performanțele tuturor acelor devotați și destoinici comandanți, ofițeri, ingineri, tehnicieni, motoriști, auxiliari de deservire sau simpli marinari și destoinici pescari care au înfruntat vitregiile Atlanticului la bordul pescadoarelor.

Ca unul dintre cercetătorii preocupați de redarea cât mai fidelă a parcursului istoric pe cât de sinuos pe atât de fatalist al navigației române, prin teza de doctorat “Politica navală postbelică a României (1944-1958)”, „Dicționarul marinarilor români”, „O istorie tragică a Marinei Comerciale Române” și în calitate de contributor la consistentul “Dicționar enciclopedic de marină”, m-au sensibilizat constant aprecierile, amintirile și episoadele din cariera și activitatea cotidiană a multor pescadoriști cu vocația depărtărilor.

Unii – precum Traian Dobre, autorul volumului “Am avut cândva pescuit oceanic”, și-au vărsat tot năduful în paginile unor lucrări memorialistice. Alții, printre care la loc de cinste se situează Dragoș Ionescu, semnatarul documentarului „Prima istorie scrisă (?!) a Flotei de Pescuit Oceanic a României”, postat pe site-ul „Marina Noastră. Secretele Aerului și Marinei”, au lansat în spațiul virtual informații, fotografii și mărturii subsumate acestei teme insuficient de temeinic investigate și – în absența unui indispensabil recurs la sursele arhivistice – lipsite, mai mult sau mai puțin, de acuratețe și rigoare științifică.

O salutară reconstituire istorică

În acest stadiu și la acest prim nivel al reconstituirii adevărului istoric despre ceea ce a însemnat “industria” pescuitului oceanic în ansamblul economiei socialiste, sunt încântat să vă semnalez recenta apariție, sub sigla Editurii constănțene “Farul” a Clubului Nautic Român,  a lucrării  “Istoria navelor din Flota de pescuit oceanic a României”, pe care autorii - inginerul buzoian dr. Ion Ivan, inginerul gălățean Cristian Grigoretti, secretar general adjunct al Ligii Navale Române și tulceanul Cristian Munteanu, creatorul site-ului Marinarii.ro și secretar general al Ligii Navale Române -, au convenit să o lanseze la apă - fără lamentări și fără inhibiție -, tocmai pentru a satisface această pertinentă nevoie de cunoaștere nepărtinitoare a trecutului.

Asumându-și în mod deliberat acest proiect – “Din pură admirație pentru Flota românească și, în special, pentru Flota de pescuit oceanic” -  cei trei împătimiți admiratori ai navigatorilor români au anticipat cu bună știință riscul de a se expune oricăror amendamente ale exegeților în domeniu, scopul lor, dintru început declarat, fiind cu totul altul. Acela de a reuni între coperțile acestei lucrări de pionierat date tehnice, iconografie, informații de presă, confesiuni, evocări și creații literare, precum și orice alte mărturii ale unor pescadoriști din varii generații, expuse public și accesibile tuturor pe rețelele de socializare. Care să constituie, dacă nu chiar fundamente, cu siguranță repere documentare pentru o viitoare lucrare de anvergura unei teze de doctorat sau chiar a unei atât de necesare enciclopedii navale.
Așadar, un proiect editorial salutar, prin care autorii, netributari niciunei dogme, au consimțit să realizeze ei înșiși o “mică enciclopedie” a navelor care au reprezentat cândva Flota de pescuit oceanic a României. Și, totodată, un original recurs la memoria breslei pescadoriștilor români, cu un mesaj de suflet inspirat de poemul lui Daniel Kozak – “Navele uitate”, tradus și postat de clc Petru Dimofte de Ziua mondială a Marinei: “... Fără respect pentru gloria trecută, n-are şansă marina viitoare.”.

Elita pescadoriștilor României

Întrucât această Flotă a fost opera unor ași ai pescuitului oceanic românesc, nu pot să nu-i amintesc pe doar câțiva dintre exponenții de marcă ai acestei cenușărese a mărilor și oceanelor.
Fără pretenția unei ierarhizări anume, mă refer la comandanții de cursă lungă Nicolae Milu, primul comandant al pescadorului “Constanța” și directorul Flotei de pescuit oceanic 1973-1974, Victor Orban – fost comandant pe „Galați”, Bela Bartoloș – „Siret”, Ion Crișan – „Polar VI”, Petru Dimofte – “Pietrosul”, comandant coordonator zona NW Africa și un erudit promotor al spiritualității marinărești universale, Paul Tănăsescu – comandant coordonator zona SW Africa, Andrei Badiu – „Dâmbovița”, Dumitru Mărășescu – “Polar II”, comandant coordonator flotă 1975-1977 și directorul Flotei de pescuit oceanic 1975-1977, Valeriu Seceleanu – „Târnava”, comandant coordonator zona SW Africa, Ion Angelescu – „Polar III”, Constantin Simionescu – „Polar V” și „Polar VII”, Puiu Sinescu – „Mândra”, Cornel Secuiu – „Rodna”, Romulus Florin Aliman – „Olteț”, Octavian Popescu – „Bahlui”, comandant coordonator zona NW Africa, Ion Giurgiuveanu – „Polar IV”, Ion Neferiu – „Putna”, Octavian Iorga – „Cindrelu”, Doru Popovici – „Olteț”, Constantin Ionescu – „Dâmbovița”, Ilie Doncea – “Ozana”, Ivan Buhaev – „Jijia”, Gheorghe Budu, directorul Întreprinderii de Pescuit Oceanic Tulcea 1986-1989 și director general al Companiei Române de Pescuit Oceanic 1991-1993, Goe Zamfirescu – una dintre “legendele” flotei, și foarte mulți alții, care merită cu prisosință să fie incluși, la loc de cinste, în “Dicționarul pescadoriștilor români”.
Cu titlu de excelență pentru admirabila determinare și probitate profesională, un binemeritat elogiu postum doamnei Angela-Teodora Lefterescu (1926-2007), prima femeie comandant de cursă lungă din România, fost comandant pe “Ceahlău”, Cetățean de onoare al municipiului Fălticeni.

În condițiile în care România a trecut de la saturația cu “Nici o masă fără pește”, la răsfățul cu fructe de mare și peștele de import devenit aliment de lux, nostalgia anilor de glorie ai personalului celebrei Întreprinderi de Pescuit Oceanic reprezintă o reacție firească la ușurința și nechibzuința cu care guvernanții postdecembriști au abandonat această activitate complexă, cu un potențial imens pentru o sursă de hrană sănătoasă, tocmai când dețineam flotă, specialiști, expertiză, zone de pescuit și piață de desfacere consacrate.

Am convingerea că prin apariția prezentei lucrări, la fel de temerară precum au fost campaniile de cercetare și expedițiile de pescuit românești, interesul pentru cercetarea aplicată a domeniului în sine va crește iar abordările viitoare – în format electronic sau print – vor detalia și expune pe larg epopeea pescuitului oceanic românesc.

Spre plăcuta aducere aminte a slujitorilor săi și îndelung așteptat imbold pentru autoritățile îndrituite să privească și să abordeze Marea și Oceanul cu totul alți ochi.

Lansarea lucrării “Istoria navelor din Flota de pescuit oceanic a României” va avea loc joi, 19 octombrie 2023, ora 12, în cadrul celei de-a XVII-a ediții a Salonului de carte POLEMOS, organizat de Editura Militară la „Galeria Artelor” din Palatul Cercului Militar Național din Capitală.

Sursa foto: Colecția Marian Moșneagu
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii