Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:40 14 08 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

In Memoriam Teofil Sauciuc-Săveanu, cel care a scos la vedere orașul Callatis

ro

26 Jul, 2020 08:42 1204 Marime text

În urmă cu 49 de ani, pe 26 iulie 1971, se stingea din viață, la București, istoricul Teofil Sauciuc-Săveanu, cel al cărui nume îl poartă astăzi o stradă din Mangalia, în semn de omagiu pentru descoperirea ruinelor orașului Callatis.
S-a născut la 21 octombrie 1884 în satul Bosanci, judeţul Suceava, în familia preotului Teofil Sauciuc, ai cărui înaintaşi, până la răpirea Bucovinei (1775), se numeau Sava. Dominaţia austriacă, urmărind deznaţionalizarea românilor, a recurs şi la ucrainizarea şi polonizarea numelor româneşti.
A urmat şcoala în satul Iordăneşti (1890-1894) şi cursurile secundare la Cernăuţi. Între anii 1902-1906 a urmat Facultatea de Filosofie de la Universitatea Cernăuţi. În anii studenţiei a fost ales şi a activat ca preşedinte al Societăţii studenţeşti „Junimea”. În perioada 1906-1919 a lucrat ca profesor secundar la Cernăuţi, timp în care şi-a susţinut la Viena teza de doctorat cu disertaţia „Cultura cerealelor în Grecia antică şi politica cerealistă a atenienilor”.
Timp de trei ani, cu o bursă de studiu de la Institutul Austriac de Arheologie din Viena, Teofil Sauciuc-Săveanu face studii de specializare, urmate de specializări la bibliotecile din Berlin, Leipzig, Roma şi Viena.
După actul Unirii Bucovinei cu România de la 28 noiembrie 1918, Teofil Sauciuc-Săveanu a fost numit profesor la catedra de filologie clasică a Universităţii Bucovinei, unde a funcţionat până în anul 1940. Între 1921-1922 a fost decan al acestei facultăţi, iar în 1924-1925 a devenit rectorul Universităţii din Cernăuţi. După 1940 a fost transferat la Universitatea Bucureşti, iar din 1946 este primit membru corespondent al Academiei Române.
S-a implicat în viaţa politică şi a fost în mai multe rânduri secretar de stat (1928-1930 şi 1932-1933), preşedinte al Organizaţiei Naţional-Ţărăniste din Bucovina (1926-1938), deputat şi senator. În anul 1948 autorităţile comuniste l-au exclus din Academia Română, a suportat starea de condamnat la penitenciarul de la Sighet (1950-1956), iar la 3 iulie 1990 a fost repus în drepturi ca membru corespondent al Academiei Române.
A avut importante preocupări în istoria antichităţii greco-romane, iar între anii 1925 şi 1940, în urma unor săpături arheologice, a reuşit să scoată la vedere ruinele oraşului Callatis, despre care a publicat lucrările: „Callatis. Rapports preliminaires sur les fouilles” (1924); „Observations concernant deux decrets des «thiasites» de Callatis” (1924); „Numele comunei urbane Mangalia” (1928); „Titus Vîrtasius Pollio şi oraşul Callatis” (1936); „Callatis” (1938); „Pe marginea unui decret de poliţie callatian” (1967); „Inscripţia lui Herennios Apollinarios din Callatis” (1968) ş.a.
A manifestat interes şi a efectuat cercetări şi în domeniul istoriei Greciei antice. Este considerat unul dintre cei mai importanţi epigramişti ai perioadei interbelice, fiind preocupat şi de numismatică, heraldică şi gliptică. Epigrafist, arheolog şi istoric, Teofil Sauciuc-Săveanu s-a format în şcolile Bucovinei şi pe şantierele arheologice din Grecia şi ale cetăţii antice Callatis.
A fost profesor pentru 40 de generaţii de elevi şi studenţi din Cernăuţi şi Bucureşti.

Sursa text: crainou.ro
Comentarii








Cele mai recente postari