Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:30 29 11 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

In memoriam Emanoil Bucuța „Cincizeci de ani de sbucium sufletesc al Dobrogei”

ro

07 Oct, 2020 00:00 2041 Marime text
Astăzi se împlinesc 74 de ani de la moartea lui Emanoil Bucuţa, scriitor şi bibliograf român, membru corespondent al Academiei Române.
Născut la 27 iunie 1887, în Giurgiu, Bucuța a studiat germanistica la Universitatea din București, desfășurând ulterior o prodigioasă activitate de promotor al vieții culturale în România interbelică.
 
Cu o excelentă capacitate de analiză și sinteză, foarte bun orator, membru al societăţii Etnografice Române, el a fost director al Fundaţiei Culturale Regale, redactor-șef la revistelor „Graiul românesc” și „Boabe de grâu”, semnând mai multe volume de eseuri, proză și versuri, precum și diverse studii, foarte bine documentate, privind multiple domenii legate de artă, literatură, societate.
 
Un amplu articol referitor la presa dobrogeană din prima jumătate de secol a fost publicat în volumul colectiv „Dobrogea - cincizeci de ani de vieaţă românească”, studiul evidențiind munca harnicului bibliograf, care ne aduce, peste decenii, o imagine a bogatei activități publicistice, în provincia dintre Dunăre și mare. 
 
Emanoil Bucuţa a încetat din viaţă pe 7 octombrie 1946, la Bucureşti.
 
„O cutie de fișe cu vreo două sute șaizeci de foi și o poliță cu câteva volume de ziare și reviste adăpostesc, între colecțiile mirosind a pulbere dela Academia Româna, cincizeci de ani de sbucium sufletesc al Dobrogei. 
Cele mai multe publicații n’au trăit decât o zi. Nume răsunătoare și programe pline de îndrăsneală n’au fost în stare să treacă peste întâiul număr. Dobrogea părea o ființă de mit din antichitate, care avea ceva de spus și nu putea. Era obișnuită să vorbească mai cu seamă de trecut, cu gorgane de oști ale stepei sau cu ruine de cetăți la Mare, elinești și genoveze, și mijlocul modern de împărtășire, al tiparului, par’că nu-i pria.[…]
Periodicele de astăzi ale Dobrogei sunt în număr de 40. Cifra poate fi sporită sau micșorată cu câteva unități, gazete sau reviste încetate în cursul anului, care nu se dau bătute și reapar pe negândite, la răstimpuri, în afara de orice prevedere. Cele mai multe sunt in Constanța, dar nu așa de multe ca Bazargicul să nu vie numai decât în al doilea rând, 15 față de 9. Dacă întâiul oraș al Dobrogei are trei ziare zilnice, cu un tiraj care împreună trebuie să se apropie de 15.000 de foi, al doilea oraș are și el unul, în limba bulgara. Revista Constanței începe să iasă la date care nu se mai cunosc dinainte: e vorba de «Analele Dobrogei»; sufletul ei, in tot cazul, ca și litera cu care se tipărește, sunt in fundul Bucovinei; «Pole», revista bulgara de literatură și cultură a Bazargicului, cu colaborări locale, dar și de peste graniță, e pe piață aproape la timp în fiecare lună. Tulcea a rămas îndărăt cu 7 publicații și Silistra cu 6. Din aceste 6 publicații una e însă turcească, «Tuna», alta e româno-bulgară, «Zorile», politică culturală țărănistă, și a treia «Nov Glas», bulgară, în veșnică ofensivă bilunară. […] Bulgarii mai scoteau în limba lor și o revistă umoristică, «Cioroveica» întâiu, pe urma «Nova Cioroveica», încetată se pare deocamdată, dar care n are de ce să nu reapară cu un nou calificativ. Un ziar care apără interesele coloniștilor macedoneni e «Silistra» bilunară. Turcii mai au un ziar «România» la Bazargic, iar Albanezii «Albania Nouă» la Constanța, în al nouălea an și cu o pagină franceză și trei albaneze. Populațiile de altă limbă ale Dobrogei pot să comunice cu ai lor și să-și spuie păsurile în chiar această limbă. 
Așa se alege din pusderia publicațiilor, cele mai multe efemere, imagina presei dobrogene, în trecut și în acest an al cincantenarului. Avânt și sbucium au fost mult, cum multe au fost scopurile de o zi și frământările mărunte. Cele câteva idei și interese statornice au găsit însă totdeauna glas și uneori condeie înzestrate. Năvălită, ca în toate orașele țării, de ziarele de mare tiraj din București, până într’atât că într’un chioșc de desfacere sau pe un perete de afișe la Constanța nu le întâlnești decât pe acestea, fără urmă de cele locale, presa din Dobrogea a știut să-și păstreze o înfățișare aparte. Cine o răsfoește încet și se oprește interesat la probleme, nu se poate să nu câștige convingerea unei îndelungi și dârze silințe. Ea are ceva din locurile, pline de neastâmpăr și ele, unde se desvoltă, acum câștigate de o strălucită civilizație pustiului, și acum căzute iară în paragină.”
#Emanoil Bucuța
 
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
  
Sursa foto: Ilustrație volum „Fuga lui Șefki”, de Emanoil Bucuța     
 
 
Citeşte şi: 
 
 
Comentarii








Cele mai recente postari