Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:56 26 10 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Vasile Pârvan, cel care a plasat Dobrogea pe harta arheologică europeană

ro

28 Sep, 2021 00:00 1221 Marime text
 
Astăzi se împlinesc 139 de ani de la naşterea părintelui arheologiei româneşti, Vasile Pârvan. 

Discipol al savantului Nicolae Iorga, care i-a fost profesor, alături de Ioan Bogdan și Dimitrie Onciul, la Facultatea de litere și filosofie a Universității din București, Pârvan a studiat ulterior în Germania, confruntându-se cu multe neajunsuri, cu probleme materiale și de sănătate. La Breslau, în 1908, a obținut titlul de doctor în istorie antică, cu o lucrare în limba germană, Naționalitatea negustorilor din Imperiul roman, considerată de specialiști ca unul din cele mai bune studii despre dezvoltarea comerțului în antichitatea clasică.

În primele decenii ale secolului XX, Pârvan a condus cercetări arheologice în diferite regiuni ale ţării ca director al Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti, ca membru al Academiei Române-secţia istorică şi al Comisiunii monumentelor istorice.

Dar cele mai descoperiri le-a făcut în Dobrogea, unde a început cu săpături la complexul arheologic de la Adamclisi, ajungând, treptat, să cunoască îndeaproape întreaga regiune dintre Dunăre și Marea Neagră şi să aducă date preţioase cu privire la începuturile civilizaţiei greceşti în oraşele pontice.

În trei campanii arheologice, a scos la lumină zidurile puternicei fortăreţe de la Histria. Cercetările sale au constituit baza documentară pentru mai multe studii româneşti şi străine asupra istoriei vechilor colonii greceşti de pe ţărmurile Mării Negre.

În ianuarie 1915, Vasile Pârvan a început săpăturile la zidul de incintă al Tomisului; pe baza rezultatelor obţinute a stabilit conturul incintei şi a făcut primul plan topografic al ruinelor cetăţii antice, distrusă grav de construcţiile ridicate după 1878.
 
Prin remarcabilele sale descoperiri, Vasile Pârvan a plasat Dobrogea pe harta arheologică europeană.
Împreună cu discipolii şi colaboratorii săi, a acordat o atenţie specială cetăţilor Tropaeum, Ulmetum, Capidava, Noviodunum sau Histria, iar săpăturile sale în zona veche a Constanțe – unde a scos la iveală primele fragmente din zidul de fortificaţie, precum şi cele două porţi ale cetăţii antice Tomis - l-au determinat să susţină ideea că această parte a României este cea mai veche ţară romană: „Cu mult timp înainte ca dacii din Dacia să se facă romani, dacii din Dobrogea au început să vorbească latineşte, să se închine ca romanii şi să-şi facă oraşe şi sate romane“, susține el, în lucrarea „Începuturile vieţii romane la gurile Dunărei”.
 
Un fragment din această lucrare apare și în revista „Analele Dobrogei“ din 1923, numărul 2, anul IV, sub titlul Dacia scythică

„Zidurile ei sunt malul înalt al Dunărei şi Mării. Şanţurile ei cu apă sunt Dunărea şi Marea. Iar la miazăzi râpele adânci, care despart Dobrogea noastră de Deliormanul turco-bulgăresc, fac a patra lature întărită a măreţului nostru fort de flanc. Ca orice fel de cetate, veche ori nouă, Dobrogea are un mare ţinut deschis, pe car-I priveghiază şi-l apără, de jur împrejurul ei. Care şi cât e ţinutul acesta?
Călătorul care coboară pe Dunăre spre Mare, are, începând cam de pe la gura Oltului, în stânga lui o câmpie, care se lăţeşte tot mai tare spre miazănoapte şi deasupra căreia ochiul aleargă, de pe înaltul mal drept al râului; ca deasupra unei mări potolite, pline, în loc de ape, de holde nesfârşite de grâne. Această câmpie nu se opreşte la Siret, ci, cu văluriri de dealuri, mai mari ori mai mici, merge înainte prin Moldova de jos şi prin Basarabia de miazăzi până la Nistru.
  
Astfel dară, între cele de pe urmă dealuri de meazăzi ale Basarabiei şi Moldovei, între dealurile cu podgorii ale Munteniei şi între cele de pe urmă prelungiri stâncoase şi păduroase ale Balcanului înspre meazănoapte-răsărit, către Dobrogea, se grăniţuieşte un mare ţinut de şesuri joase ori înalte, bătut toată iarna sălbatic de crivăţul rusesc, arse vara până în măruntaiele pământului de soarele de secetă, fără apă, fără umbră, un bărăgan nemărginit, sau cum se mai zice, o stepă rusească în mijlocul ţării, pe care în vechime o locuiau Dacii, adică Geţii, iar azi Românii.
 
Şesul înalt al Dobrogei alcătuieşte, în mărginirea lui cu Marea şi cu Dunărea, fortul de pază al întregii câmpii mai joase, care-l înconjură la apus şi la miazănoapte.
Dar Dunărea îngheaţă iarna şi atunci Dobrogea, adică Sciţia cea Mică (aşa o vom numi mereu mai la vale, când va fi vorba de vremea veche) nu se poate apăra de cel care stăpâneşte la miazăzi de Dunăre, decât împreună cu toată câmpia din care face parte - şi să nu se uite că totul împreună e un ţinut de mai bine de 40000 kilometri pătraţi, - altfel, dacă cel care stăpâneşte în Bulgaria e prea slab şi nu poate supune şi Muntenia şi Moldova cu Basarabia, trebue să lase şi Dobrogea stăpânitorului din stânga Dunărei.
Aşa a fost întotdeauna şi aşa e şi în vremea noastră. Şi aceasta nu e din voinţa oamenilor, ci pentru legile, pe care firea pământului unde ne aşezăm ni le scrie, spre păstrare neştirbită”.

Studiile marelui istoric, monografiile și rapoartele sale arheologice formează un valoros material documentar pentru toată literatura ulterioară vizând antichitatea clasică sau rolul politic şi cultural al daco-geţilor.
 
Onorând personalitatea marelui istoric, municipalitatea din Constanța a ridicat un bust - realizat, în 1957, de sculptorul Ion Irimescu - care a fost amplasat în vecinătatea zidului de incintă a cetăţii Tomis.
 
Munca sa de neobosit cercetător în slujba istoriei şi arheologiei românești l-a făcut să-și neglijeze sănătatea. S-a stins din viaţă pe 26 iunie 1927, la doar 45 de ani.

 
#citește mai departe în revista „Analele Dobrogei“ numărul 2, anul IV, 1923
#Dacia scythică
#Vasile Pârvan
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
 
Sursă foto: ilustraţie din cartea „Istoria Dobrogei” de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu

Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea Vasile Pârvan, despre vechimea romană a Dobrogei. Un articol publicat în „Analele Dobrogei“, în 1923

#scrieDobrogea Vasile Pârvan, de veghe printre ruinele Tomisului (galerie foto)
 
Comentarii








Cele mai recente postari