Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
16:18 20 01 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală ,,Sire, Dumnezeu să ajute Ţării, Majestăţii Tale şi mie"

ro

06 Sep, 2021 00:00 1812 Marime text



 
 
  • Pe 6 septembrie 1940, regele Carol II părăsea tronul României, Mihai I depunea jurământul de credință față de țară, iar puterea era preluată de generalul Antonescu 
 
După ce adusese ţara într-o situaţie critică, în prag de dezintegrare teritorială și instituțională, regele Carol al II-lea abdica la 6 septembrie 1940, în favoarea fiului său, Mihai I.

Carol al II-lea (1893–1953) este cel mai controversat rege al României. După o tinereţe aventuroasă, în 1925 s-a despărţit de soţia sa Elena, a renunţat la drepturile de moştenitor al coroanei României şi s-a stabit la Paris, împreună cu Elena Wolf-Lupescu.



Regele Ferdinand l-a îndepărtat din Familia Regală şi l-a desemnat ca moştenitor pe tânărul său nepot, Mihai. Astfel, prima domnie a MS Regele Mihai I a început în 1927, după moartea bunicului Său, Regele Ferdinand I. Regele-copil a fost tutelat de o Regentă condusă de unchiul Său, Principele Nicolae al României.

După negocieri cu Iuliu Maniu, Carol s-a întors în ţară pe 6 iunie 1930, fiind proclamat rege după două zile. Deşi promisese că renunţă la relaţia cu Elena Wolf, a exilat-o pe regina-mamă Elena şi şi-a adus iubita la Bucureşti.

Anii săi de domnie 1930 – 1940 au fost marcaţi, pe de-o parte, de o creştere economică şi de o dezvoltare culturală, dar pe de altă parte de o destrămare a democraţiei. A influenţat cursul vieţii politice prin manipularea partidelor politice şi, în final, prin suprimarea lor.
 
Într-o atmosferă extrem de tensionată, Carol II abdica în dimineaţa zilei de 6 septembrie 1940, semnând un manifest în care declara: „Azi, zile de vitregie nespusă îndurerează ţara, care se găseşte în faţa unor mari primejdii. Aceste primejdii vreau, din marea mea dragoste pentru acest pământ în care am fost născut şi crescut, să le înlătur trecând astăzi fiului meu, pe care ştiu cât de mult îl iubiţi, grelele sarcini ale domniei”.

A doua zi, părăsea România însoţit de Elena Lupescu şi Ernest Urdăreanu, cu un tren special alcătuit din 12 vagoane, încărcate cu obiecte din patrimoniul Coroanei, tablouri de mari maeştri, ca Tizian, Rubens şi Rembrandt, sute de goblenuri, bijuterii, armuri ce decorau pereţii palatelor regale de la Pelişor şi Peleş. Un grup de legionari au tras focuri de armă asupra trenului regal, dar nu au reuşit să-l oprească.

În ziarul „Dobrogea Jună”, 36, nr. 87, din 7 sept. 1940 (număr antologat în volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop”) evenimentele din acea zi erau reflectate succint:
 
„Eri 6 Septembrie la orele 8 dimineaţa Regele Carol II a abdicat dela Tronul României. În urma acestei abdicări s-a suit pe Tron Măria Sa Mihai Marele Voevod de Alba Iulia, Moştenitorul Tronului. La orele 9.30 la Palatul Regal Majestatea Sa Regele Mihai I a depus jurământul în faţa Domnului General I. Antonescu, Şeful Statului şi Preşedintele Consiliului de Miniştri, I. P. S Nicodim Patriarhul României şi a Domnului D. G. Lupu, Primul Preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie.

Jurământul Majestăţei Sale este următorul:

,,Jur credinţă Naţiunii române. Jur să păzesc cu sfinţenie legile Statului. Jur să păzesc şi să apăr fiinţa Statului şi integritatea teritoriului României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu. MIHAI"

Jurământul d-lui General I. Antonescu

 Imediat după aceasta, Domnul General I. Antonescu, Şeful Statului şi Preşedintele Consiliului de Miniştri a depus în faţa Majestăţei Sale următorul jurământ:
„Jur credinţă Regelui Mihai I, Statului şi Naţiunii române. Aşa să-mi ajute Dumnezeu.
General ANTONESCU

După depunerea jurământului, Domnul General Antonescu a rostit următoarea urare: ,,Sire, Dumnezeu să ajute Ţării, Majestăţii Tale şi mie."
 

 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 

Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: historia.ro

Citește și:
#DobrogeaDigitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

 
 
 
Comentarii








Cele mai recente postari