Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:37 11 05 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Preoții refugiați din Basarabia și Bucovina de Nord, încadrați în Episcopia Tomisului, în 1946

ro

14 Apr, 2021 00:00 1843 Marime text

În urma evenimentelor din perioada celui de-al doilea război mondial, care au condus la ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de Nord de către armata sovietică, România a dus o politică de asimilare în granițele ei a tuturor refugiaților români din teritoriile ocupate.

Ocupația sovietică a fost întreruptă, pentru scurtă vreme, în 1941, după ce România, alături de Germania, a declanșat operațiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de URSS ca parte a Operațiunea Barbarossa, dar teritoriile au fost în cele din urmă ocupate de sovietici în 1944.
Furia sovietică s-a dezlănțuit asupra celor își doreau să se refugieze în România, dar, tagma cea mai afectată de cruzime a fost cea clericală, considerată ca luminătoare a poporului. Biserica Ortodoxă Română s-a aliniat imediat politicii de stat și a pus la dispoziție parohii și case parohiale preoților refugiați și familiilor acestora.
Inclusiv în Episcopia Tomisului au fost înființate posturi sau parohii pentru preoții refugiați, atât pe timpul războiului, cât și după încetarea acestuia. Un astfel de exemplu îl găsim în anul 1946, când, pentru acești preoți au fost înființate 29 de noi posturi. Din „Buletinul Sfintei Episcopii Constanța”, nr. 8-9, anul IV, august - septembrie, 1946, aflăm numele preoților refugiați, dar și parohiile pe care aceștia le-au primit spre păstorire. În urma pierderii Cadrilaterului, încă din 1940, Episcopia Tomisului mai avea în componență, în 1946, doar județele Constanța și Ialomița.
„Tablou de personalul clerical refugiat şi încadrat în cuprinsul Eparhiei Constanţa, prin decizia Onor Minister al Cultelor Nr. 32.369/l946, pe data de l Iulie 1946.
1.Pr. Mitrofan Palade, refugiat din Chişinău, se încadrează ca preot paroh la parohia nou înfiinţată Sf. Ioan Botezătorul, Cartierul Elena Movilă dezlipită de la parohia Sf. Nicolae II Constanţa.
2.Pr. Caminschi Vladimir, refugiat din eparhia Chişinău, se încadrează în post de preot paroh la parohia nou înființată Valea Dacilor, jud. Constanta.
3.Pr. Gheorghe Popov (Popa), refugiat din eparhia Chişinău, se încadrează în post de preot paroh la parohia nou înființată Agigea; jud. Constanţa.
4.Pr. Mârza Alexei, refugiat din eparhia Chişinăului, se încadrează în postul de preot paroh la parohia nou înfiinţată Schitul, jud. Constanța.!
5.Pr. Grigorescu Nicolae, refugiat din Bucovina de Nord, se încadrează pe data de 1 August 1946. în postul de preot paroh la parohia nou înfiinţată Stejarul, jud. Constanţa.
6. Pr. Alexandru Brănişteru, refugiat din eparhia Hotinului, se încadrează în post de preot paroh la parohia Mireasa, jud. Constanţa.
7.Pr. Ioan V. Andrei, refugiat din eparhia Chişinăului, se încadrează ca preot paroh la parohia nou înfiinţată Bălăceanu, jud. Constanţa.
8.Pr. I. Călincu, refugiat din eparhia Chişinău, se încadrează în post de preot ajutător la parohia Chirnogeni, jud. Constanţa.
9.Pr. Vasile Gheorghe refugiat din eparhia Ismail, se încadrează în postul III de preot la parohia Şocariciu, jud. Ialomiţa;
10. Pr. Teodoru Grigore, refugiat din eparhia Ismail, se încadrează în postul II de preot la parohia Podu Lupi, jud. Ialomiţa.
11.Pr. Teodor Coranga, refugiat din eparhia Ismail, se încadrează în postul de preot ajutător la parohia Dorobanţu, jud. lalomita.
12.Pr. Alex. Curteanu, refugiat din eparhia Chişinăului, se încadrează în postul de preot ajutător la parohia Smârdan, jud. Ialomiţa.
13.Pr. Zbancă Nicolae, refugiat din eparhia Chişinăului, se încadrează în postul de preot ajutător la parohia Dragoş Vodă, jud. Ialomiţa.
14.Pr. Teleuță .Constantin, refugiat din eparhia Chişinăulul, se încadrează în postul de preot ajutator la parohia Roseti I, jud. lalomita; prin rearondarea parohiei Roseti II.
15.Pr. Mihail Dragoi, refugiat din parohia Ismail, se încadrează în postul de preot ajutător la parohia Rasa, jud. Ialomiţa.
16. Pr. Alex. Seul, refugiat din eparhia Hotin, se încadrează în postul de preot ajutător la parohia Ceacu, jud. Ialomița
17. Pr. Iancu Ionescu, refugiat din eparhia Chişinăului, se încadrează în postul de preot paroh la parohia Lăcusteni, jud. Ialomiţa.
18.Pr. Ioan Gh. Popa refugiat din eparhia Ismail, se încadrează în post de preot ajutător la parohia Gheorghe Lazar, jud. Ialomiţa.
l 9.Pr. Cristian Alexandru, refugiat din eparhia Ismail, se încadrează în post de preot ajutător la parohia Vlădeni, jud. Ialomița.
20.Pr. A. Roşcoveanu, refugiat din eparhia Ismail, se încadrează în postul de preot ajutător la parohia Borduşani, jud. Ialomiţa.
21.Pr. Petre Cernescu, refugiat din eparhia Chişinău, se încadrează în postul de preot ajutător la parohia Ţăndărei sat, jud. Ialomiţa.
22.Pr. Gheorghe Petrescu, refugiat din eparhia Ismail, se încadrează preot paroh la parohia Dumitreşti, jud. Ialomiţa.
23.Pr. V. Mărăndici, refugiat, se încadrează în post de preot ajutător la parohia Cegani, Jud. Ialomița.
24.Pr. Ilarion Mizumschi, refugiat din eparhia Ismail, se încadrează în postul III de preot la parohia Manasla, jud. Ialomița.
25.Pr. Enache Alexandru, refugiat din eparhia Chi­şinău, se încadrează în post de preot ajutător la parohia Moldoveni, Jud. Ialomița.
26. Pr. Mocanu Vasile, refugiat din eparhia Hotin, se încadrează în post de preot ajutător la parohia Bârcănești, jud. Ialomița.
27. Pr. Gălățeanu Victor, refugiat din eparhia Ismail, se încadrează în post de preot ajutător la parohia Perişor, jud. Ialomiţa.
28.Pr. Iacob Arvinte; refugiat din eparhia Chişinăului, se încadrează în post de preot paroh la parohia Motâlva, jud. Ialomiţa.
29.Pr. Onufrievici Teodor, refugiat din eparhia Hotin, se încadrează în post de preot ajutător la parohia Radu Vodă, Jud. Ialomiţa.

#citește mai departe în „Buletinul Sfintei Episcopii Constanța”, nr. 8-9, anul IV, august - septembrie, 1946

Sursă foto cu rol ilustrativ: Ionuț Druche (29 iulie 1945, sfințirea paraclisului „Sf. Ioan Botezătorul” din Constanța, de către episcopul Chesarie Păunescu)
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
 
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
 
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Preot fără voie”
 
 
 
Comentarii








Cele mai recente postari