Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:08 19 10 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „O nouă instituțiune culturală, pentru dezvoltarea educaţiunii naţionale”

ro

12 Oct, 2021 00:00 1412 Marime text

 
  • La 12 octombrie 1870, se înființa Societatea română de cultură și limbă din Silistra
Ioan N. Roman, prestigios gazetar, jurist şi primar al Constanței, din primele decenii ale secolului trecut, este autorul unei interesante lucrări, intitulate „Pagini din istoria culturii româneşti în Dobrogea înainte de 1877”.

Studiul, publicat la Constanța în 1920, are la bază o colecție de documente vechi, cuprinzând date și statistici despre provincia transdunăreană, rămase de pe urma lui Costache Petrescu.

Acesta înființase, în 1866, o eforie (un comitet școlar), tipărind cu ajutorul mitropolitului de Silistra, în 1874, un abecedar turco-român.

La inițiativa conducerii școlii normale din Silistra, a fost înființată „Societatea română pentru cultură și limbă” care deținea regulament, statute, registre și sigiliu propriu, scopul ei fiind acela „de a propaga prin toate mijloacele putincioase între românii din aceste părți, învățătura limbii materne” și de „a conlucra la dezvoltarea educației naționale și a apăra privilegiile ei”.


„La 12 Octombrie 1870 s'au pus bazele unei noi instituţiuni culturale: Societatea română de cultură și limbă din Silistra. Scopul ei, definit de art. II din statut, era următorul:
A propaga, prin toate mijloacele putincioase, între Românii din aceste părți, învăţătura limbii materne (româna), a ajuta Comunitatea română şi Eforia şcoalelor române de aice în afacerile şi misiunea lor;
A conlucra la dezvoltarea educaţiunii naţionale şi a apăra privilegiile ei: protejând şcoalele urbane şi rurale din toată Dobrogea şi stăruind a înființa şi o şcoală de fete în oraşul Silistra;
cerând şi activând prin stăruinţele sale înmulţirea şi înbunătăţirea şcoalelor;
stăruind din toate puterile pentru exacta punere în lucrare a donaţiunilor făcute în favoarea învățăturii publice;
apărând drepturile legitime ale corpului învăţătoresc, prin toate mijloacele legale;
ajutând pe junii şcolari români lipsiţi de mijloace de aci și din Dobrogea;
stăruind a susține o şcoală, cu patru clase primare pentru juni sau adulţi, în orele de noapte iarna şi în zilele de sărbătoare vara şi a complecta biblioteca şcoalei pentru folosul naţional etc.
Chiar fară a mai socoti acel etc. cu care această enumerare se închee, trebue să recunoaştem că «Societatea» îşi propunea un mare program de muncă, pentru a căruia aducere la îndeplinire ar fi trebuit să aibă însemnate mijloace materiale şi o nestingherită libertate de acţiune.
Puteau fi membri toţi Românii cari manifestau această dorință prin o cerere adresată preşedintelui, iar acesta putea să-i admită imediat, rămânând ca comitetul să le decearnă mai târziu diplomele cuvenite (art. IV). Persoanele condamnate şi nereabilitate pentru delicte ordinare şi infamante, cum și membrii corpului didactic pe drept îndepărtați din posturile lor, pentru cauză de moralitate, nu erau primiți (art.V). Persoanele care, fiind admise, cădeau ulterior în culpă pentru vre-o conspiraţie politică şi membrii cari nu-şi plătiau la timp cotizaţiile ori perdeau calitatea de Român,
se excludeau din Societate (art. VI). Societatea ţinea adunări gene­rale odată pe an şi comitetul odată pe lună vara şi odată pe săptămână iarna, afară de ședințele extraordinare, ce se puteau ținea de câte ori se simțea nevoie (art.VII). Ea avea să se declare definitiv constituită de îndată ce statutele aveau să fie semnate de 20 de membri (art. VIII). Comitetul societăţii se compunea din un preşedinte, un vice-preşedinte, un casier şi trei secretari,
(art. lV). Fondurile se alcătuiau din cotizaţiunile membrilor, de un leu pe lună, din cotizaţiunile de un leu odată pentru totdeauna, la primirea diplomei, pentru acoperirea cheltuelilor ti­parului, şi din darurile, subvențiunile şi donațiunile ce i s'ar face (art. XIII-XVI). Pentru înlesnirea membrilor din ţările ro­mâne, s'a dispus ca ei să-şi poată plăti cotizaţiunile şi să poată încredinţa donaţiunile unor delegaţiuni, compuse din câte trei membri, cu reşedinţa în capitalele tuturor judeţelor (art. XVlI).
Regulamentul avea 74 de articole.
Membrii primului comitet au fost: Preşedinte: C. Petrescu; Vice-preşedinte : Părintele Chr. Zaharia; Casier : C. Săulescu; Secretari: P.I. Droc, N. Petrescu şi S. Teodorescu.”
 

#citeşte mai departe în „Pagini din istoria culturii românești în Dobrogea înainte de 1877”
#I.N.Roman
 
 Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: imagoromania.ro
 
Comentarii








Cele mai recente postari