Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:40 01 12 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Italia, sora noastră cea mare”

ro

02 Jun, 2020 00:00 2772 Marime text

 
Astăzi, Italia își sărbătorește ziua națională, rememorând proclamarea Republicii din 2 iunie 1946.

Anul acesta, marcat de pandemia globală, nu vor fi parade, concerte sau defilări, totuși Festa della Repubblica rămâne o dată importantă nu doar în calendarul italienilor, ci al tuturor celor care iubesc Italia și remarcabila sa contribuție la patrimoniul cultural și spiritual al umanității.

Din volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, alcătuit de istoricul Stoica Lascu, am extras un articol scris de George Scipione, în revista „Ovidiu”, II, nr.9 din septembrie 1902, cu ocazia vizitei la Constanța a reprezentanților Federației internaționale a studenților „Corda fratres”.

Evenimentul a reprezentat o ocazie de manifestare a entuziasmului și atașamentului multor români față de Italia și valorile sale, dar și a italienilor stabiliți în România, care și-au găsit în țara noastră un al doilea cămin.

Oaspeții italieni au fost întâmpinați la gară cu urale și muzică de fanfară, apoi conduși prin orașul pavoazat cu steaguri, către statuia lui Ovidiu, unde Petru Vulcan a ținut un discurs într-o impecabilă limbă italiană.

„Trenul apropiind de peron pe iubiţii oaspeți, un formidabil e viva l'Italia spintecă văzduhul. Musica cântă imnul regal italian, pe când de la fereastra fie-cărui vagon studenţii agită sute de steaguri italiene strigând: trăiască România! Pe peron, d-nul Primar Chirstea Georgescu întîmpină pe studenţi printr-o cuvântare adînc simţită şi mişcătoare, urîndu-le bună venire în noul Tomis. Din partea italienilor respunde simpaticul student Persico. După terminarea cuvântărilor se formează un cortegiu monstru compus din peste 5 mii de înşi care se îndrumează pe strada gărei pavoazată cu drapele ca şi toate stradele Constanţei[…]

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

Piaţa Independenţei e o mare de capete. Primul care ia cuvîntul e d-nul profesor Dan, care vorbeşte în limba franceză în numele corpului didactic. Regretăm că n'avem la îndemână frumoasa cuvîntare a D-lui Dan să o publicăm; de aceea ne mărginim să arătăm că a făcut o impresie excelentă asupra auditoriului. Al doilea care a luat cuvîntul, a fost d-l Petru Vulcan, Directorul Revistei Ovidiu. Discursul D-sale pe care-l publicăm maI jos a fost ţinut în limba Italiană. Fondul poetic şi modul cum a fost rostit a impresionat până la lacrimi pe iubiţii noştrI oaspeţi şi ca dovadă că l-au simţit, e că, în tot timpul cuvântărei, isbucniră în repetite ori: bravo, bravissimo'!
De la statuia lui Ovidiu studenţii au fost conduşi la Hotel Carol unde municipiul Constanţei le a servit un copios banchet.
Primul care a toastat a fost simpaticul nostru Primar d-l Christea Georgescu, căruia i se datorează totul cu privire la deplina reuşită a acestei serbări înălţătoare, căci serbare sfîntă a fost pentru neamul românesc. D-sa a închinat pentru Suveranii Italiei, Persico pentru prosperarea Constanţei. Mureşeanu a vorbit în numele Ligei. Au toastat apoi poetul Radu Roseti, studenţii Jean Demetrescu, Furculescu şi Anton Diamandopol. Acela însă care ne-a emoţionat până la lacrimi prin discursu-i plin de patriotismul cel mai cald şi luminat, a fost D-l Mihail Coiciu, Directorul Băncei de Scompt, care a fost viu aplaudat de întreaga studenţime şi de toţi câţi au avut fericirea să aziste la acest banchet al înfrăţirei italo-române.
Din toastul D-lui Vulcan remarcăm următoarele:

Iubiţii noştri fraţi,
«Dacă frumuseţea naturei dobrogene n'a fost în stare să vă încânte privirea cum v'a încântat'o pururea frumoasa voastră patrie - un colţ de rai - în schimb vă oferim frumuseţea inimelor noastre, acest entusiasm şi această dragoste ce nu se va stinge nici o dată, pe cari vă rugăm să le luaţi cu voi, să le duceţi în Italia şi acolo să le înrădăcinaţi în inima nobilului popor al Italiei, sora noastră cea mare, ca ast-fel dragostea prin dragoste să înflorească. Trăiască Italia! Trăiască România!»
Cuvintele d-luI Vulcan fură acoperite de aplause frenetice.
După banchet a urmat excursiunea pe mare.
Apoi horă monstră la debarcader şi împrejurul statuei Ovidiu.
La plecare, pe peronul gărei, un lucrător italian, cu lacrimile în ochi a ţinut o cuvîntare mişcătoare. Între altele a zis: «duceţi salutul meu patriei noastre şi spuneţii că nici o ţară nu e mai ospitalieră ca România. Noi cari am cutreerat America, Asia, Africa, nicăiri n'am găsit ţară mai bine-cuvântată ca aci. Spuneţi la ai noştri că în România trăim mai bine ca în sânul scumpei noastre patrii, etc.»
Italianul a fost ridicat pe sus, cuvintele lui au produs un delir de entusiasm, care l'a curmat nemilosul tren ce ne a smuls din ochi pe scumpii oaspeţi spre a-i duce la Cerna-Voda şi de aci la Brăila.”

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu


Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 
Sursa foto: captura youtube/arhiva tvr

Citeşte şi:

 #citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ (1999) Revenirea Dobrogei la România, în viziunea lui Grigore Cobălcescu
 
 
Comentarii








Cele mai recente postari