Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:02 02 08 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală In memoriam Aida Abagief – 85 de ani de la naștere

ro

14 Jun, 2021 00:00 3713 Marime text
  • Regretata soprană Aida Abagief ar fi împlinit astăzi 85 de ani
 
În toamna anului 2019, se stingea, la vârsta de 83 de ani, o artistă importantă a scenei lirice constănțene, Aida Abagief.
 
Cu doi ani în urmă, în 2017, cotidianul ZIUA de Constanța inițiase un eveniment dedicat sopranei, cu prilejul zilelor tomitane ale Operei. A fost un prilej emoționant, când artista a ieșit pe scenă, după trei decenii de absență, și a fost aplaudată la scenă deschisă de toți cei care i-au cunoscut și admirat cariera.


Născută pe 14 iunie 1936, Aida (nume predestinat, ales de tatăl său, inspirat de frumoasa prinţesă etiopiană din opera lui Verdi) sosea la Constanța în 1960, după absolvirea Conservatorului «Ciprian Porumbescu» din Bucureşti. Nu știa, probabil, că avea să se identifice, timp de 28 de ani, cu scena lirică de la malul mării, unde a creat câteva personaje memorabile.

În peste 2000 de reprezentații, în care a încântat publicul și a impresionat critica de specialitate, Aida Abagief a demonstrat că își merită locul de marcă în galeria artiștilor lirici de excepție. Premiată la concursuri prestigioase din lume, inclusă în enciclopedii ale interpreților de operă, a avut o viață în care succesul și luminile strălucitoare ale rampei i-au răsplătit munca, dăruirea, sacrificiile de tot felul. N-a avut familie și s-a stins pe 31 octombrie 2019, la 83 de ani, singură și aproape uitată!

În Biblioteca Digitală a  ziarului ZIUA de Constanța, parcursul impresionant al artistei este ilustrat de o colecție generoasă de imagini și afișe, dăruite de ea redacției. Le puteți accesa intrând în secțiunea special creată – Aida Abagief.
 
În semn de recunoştinţă pentru contribuția la fundamentarea învățământului de arte din Constanța, sala de muzică a Facultăţii de Arte din cadrul Universității „Ovidius” îi poartă numele, iar portretul său domină încăperea unde, cu pasiune și talent, a pregătit voci merituoase, care au strălucit în competiții internaționale.

Iată un fragment evocator, din cartea „Dulcea povară”a regretatului secretar literar artistic Jean Badea, unul dintre nenumărații admiratori ai sopranei.
 

„Când micuţa Abagief a fost botezată Aida, părinţii şi naşii vor fi intuit că, peste ani, acest prunc va fi o strălucită cântăreaţă de operă? Greu de crezut, după cum ciudat este şi faptul că artista a interpretat peste 15 roluri din cele mai importante opere, în afară de eroina lui Verdi din opera cu acelaşi nume, care a fost pusă în scenă la Constanţa în anul 1999, când artista era pensionară...
Adolescenta din Comarnic, visând la gloria scenei, a studiat canto la Conservatorul din Bucureşti cu profesorii Arta Florescu, Jean Bobescu, Hero Lupescu, Panait Victor Cottescu. La terminarea şcolii, aflase că la Constanţa luase fiinţă de câţiva ani Teatrul Muzical şi s-a simţit atrasă de ideea de a cânta pe o scenă abia inaugurată.
Deşi devenise solista preferată a publicului, a conducerii teatrului, surprinzător, în anul 1964, Aida părăseşte instituţia muzicală din Constanţa şi se angajează la Ansamblul Armatei din Bucureşti şi apoi la Teatrul Muzical din Galaţi.
Va reveni în 1969 la Teatrul Liric constănţean, pe care nu-l va părăsi până în 1987, când se va pensiona, decât pentru a participa la concursurile internaţionale de canto de la Barcelona şi Montreal, de unde s-a întors cu premii, sau pentru a onora contractele cu operele din Iugoslavia, Ungaria, China, Spania, Irlanda, Germania.
Abia începuse să cânte la Constanţa, când un cunoscut cronicar muzical, Edgar Elian, scria despre ea în revista «Muzica»: «[ ... ] am ascultat-o, cu câţiva ani în urmă, în perioada Conservatorului, şi constat că şi-a menţinut bunele însuşiri de tehnică vocală şi a câştigat în siguranţă scenică, în Lakme practicând un joc discret, dar sincer, în timp ce în Lysistrata realizează o creaţie de frumoasă ţinută vocală şi actoricească».
Gilda din Rigoletto, Norina din Don Pasquale, Mimi şi Musette din Boema, Rosina din Bărbierul din Sevilla, Floria din Tosca, Micaela din Carmen, Leonora din Trubadurul, Violetta din Traviata au fost treptele fundamentale ale carierei muzicale a Aidei Abagief. Ea a cântat şi în operetele Silvia (rolul Stazi), Ţara surâsului (Liza), Liliacul (Rosalinda), Soarele Londrei (Floria), Cântăreţul mexican (Eva), My Fair Lady (Eliza) ş.a.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

După pensionare, s-a dedicat activităţii pedagogice, mai întâi la Liceul de Artă din Constanţa, apoi la Filarmonica «Marea Neagră» (maestru de canto) şi la Facultatea de Arte a Universităţii «Ovidius» (conferenţiar la Catedra de Canto). După câţiva ani, cineva de la universitate - fie-i uitat numele! - a decis că facultatea (la înfiinţarea căreia Aida contribuise decisiv) se putea lipsi de serviciile ei. E drept, nu se gândise să se înscrie în partidul de la guvernare... Ingratitudinea, şarpe veninos ce se strecoară perfid printre oameni, ca să-i învrăjbească şi să-I umilească, a lovit-o mişeleşte şi pe Aida.
În anii ei de glorie, Aida - o femeie superbă - reuşise, fără a face vreun efort de seducere, să dinamiteze sentimentele multor exemplare ale suflării bărbăteşti a oraşului. Se pare că i-ar fi priit să trăiască în vremea cavalerilor medievali care îşi disputau nurii prinţeselor în aprige dueluri, dar a fost condamnată să „navigheze" în apele tulburi ale comunismului, pe când personaje cu înalte funcţii, de dragul ei, erau dispuse să-şi pună chezaş carnetul roşu cu cotizaţia la zi... Deh, ale tinereţii valuri..., «ochi alunecoşi»... , «inimă zburdalnică»... , vorba lui nenea Iancu.
Dar dincolo de isprăvile unei juneţi zvăpăiate, artista şi profesoara Aida Abagief îşi înscrie numele cu litere aurite pe panoul valorilor autentice ale artei lirice constănţene”.

 
#citește mai departe în „Dulcea povară”, de Jean Badea

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

La iniţiativa ZIUA de Constanţa Aida Abagief, din nou pe scenă, după 30 de ani - „Această zi n-am s-o uit niciodată“ (galerie foto)
 
Comentarii








Cele mai recente postari