Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:44 18 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Garabet Kümbetlian – 85. Amintirile și povestirile unui „călăuzitor”

ro

11 Mar, 2021 00:00 4649 Marime text

  • Astăzi, profesorul Garabet Kümbetlian ar fi împlinit 85 de ani

 
Născut la Constanţa, la 11 martie 1936, regretatul Garabet Kümbetlian ar fi împlinit astăzi 85 de ani.
Personalitate de mare anvergură, cu vocație de dascăl, dar și de savant plin de resurse și de creativitate, Kümbetlian a terminat Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din Bucureşti, obţinând titlul de doctor inginer în 1976.

A fost lector în cadrul catedrei de fizică a Institutului Pedagogic din Constanţa (1964-1968), director şi profesor al Liceului Energetic din Constanţa (1966-1972), şef de lucrări (1972 -1976) şi conferenţiar (1976-1990) la Institutul de Marinǎ “Mircea cel Bătrân”, profesor universitar la Universitatea Maritimă (1990-2006) şi la Facultatea de Construcţii a Universităţii „Ovidius” din Constanţa (1992-2006). Între anii 1990 şi 2004 a fost şeful catedrei de Inginerie Mecanicǎ Navalǎ, membru al Consiliului Facultăţii de Electromecanică Navală şi membru al Senatului Universităţii Maritime, iar între anii 2002 şi 2006, directorul Centrului de Cercetare în Inginerie Mecanicǎ Navalǎ al Universităţii Maritime din Constanţa.
A predat cursuri de Mecanicǎ, Rezistenţa Materialelor şi Teoria Elasticităţii în cadrul Institutului de Marinǎ, Universităţii Maritime şi Universităţii„Ovidius” din Constanţa.
Între anii 1999 şi 2010 a condus doctorate în Inginerie Mecanicǎ, în cadrul Universităţii “Ovidius” şi Universităţii Maritime din Constanţa, iar în anii 2002-2003 a fost membru în comisiile Universităţii Maritime şi “Ovidius” din Constanţa, pentru acordarea titlului ştiinţific de “Doctor Honoris Causa”.
Recunoscut pe plan internațional și distins cu nenumărate medalii și diplome, Kumbetlian este autorul a 24 de cărți, monografii, tratate, cursuri universale și eseuri din domeniul Mecanicii Solidelor Deformabile şi Rezistenţei Materialelor, două traduceri (din limbile germană și engleză) și numeroase articole apărute în publicații din țară și din lume. A realizat 27 de inovații.
Cu puțin înainte de a se stinge, profesorul Kumbetlian a primit Medalia Aniversară a Academiei de Științe tehnice din România ca o recunoaștere a meritelor sale deosebite în domeniul tehnico-științific și pentru activitatea depusă în cadrul Academiei.

Volumul său, „Amintiri și povestiri, reeditat în 2019 cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, este o oglindă a parcursului de excepție al autorului, care a avut privilegiul să se nască într-o familie cu deschidere către cultură și artă, și apoi să ia contact cu oameni și locuri excepționale, care l-au inspirat și i-au marcat viața și cariera.
Iată cum își evocă Kümbetlian originile și primii ani ai copilăriei la Constanța, într-o carte plină de personaje fermecătoare, de fotografii și de povești adevărate:

„M-am născut într-o familie multietnică, în anul 1936, luna martie şi ziua 11 («Ziua Intuiţiei Progresive») în care ne-a părăsit pentru totdeauna Garabet Ibrăileanu (10/11 martie 1936), autorul Adelei. Prin coincidenţă îi port prenumele, al cărui sens este cel de «călăuzitor» sau «înaintemergător». După unii, acesta era atribuit în vechime călăuzelor caravanelor de cămile. În ortografia turco-arabă, karabet (kara-bet) s-ar traduce prin faţă-neagră, poate ca aluzie la bronzul facial al călăuzelor. Ulterior, după creştinarea Armeniei în anul 301, termenul a fost asociat Sfântului Ioan (Johannes, sau în armeană „Hovanes”), botezătorul („măgârdici”) şi înaintemergătorulcălăuza („garabet”). Cu timpul, cele două atribute au devenit nume proprii, a căror zi onomastică este aceeaşi cu a Sfântului Ioan, în prima zi de dulce, la 7 zile după Crăciunul armean din 6 ianuarie.

În ce priveşte numele de familie, rădăcina „Kümbet”, în limba turcă, are semnificaţia de „movilă”, sau „deal”. Numele, în Turcia, era „Kümbetlioglu”, cu particula „li”, care are semnificaţia românescului „de la” şi „oglu”, care se traduce prin „fiul lui”. Ca urmare, „fiul celui de la deal”. Părăsind Turcia, armenii înlocuiau în numele lor de familie sufixul turcesc „oglu” cu echivalentul armenesc „ian”, aproximativ cu aceeaşi semnificaţie şi care s-ar traduce în limba română cu expresia cunoscută, de „alde”. Ca urmare, numele a devenit Kümbetlian. Mulţi armeni şi-au schimbat şi rădăcina turcă a numelui cu cea echivalentă armeană, ca în cazul celor din familia Altunoglu (fiul aurarului-sau bijutierului), înlocuind turcescul „altun”-aur, cu echivalentul armean „vosghi”, devenind Vosganian. Tatăl meu, armean (ortodox), a emigrat cu familia în anul 1908 din oraşul Konya (Turcia) şi după un periplu care l-a purtat prin Istanbul, Bazargic şi Karaomer (actualul Negru-Vodă) s-a stabilit în anul 1920 cu familia, în Constanţa. Aici s-a căsătorit în anul 1931 cu mama mea, Janeta Gogan din Sibiu, iar în anul 1936, m-am născut eu.


DESCARCĂ VOLUMUL INTEGRAL ÎN FORMAT PDF

La vârsta de trei ani, când am devenit conştient de ce se întâmplă în jurul meu, mi-am dat seama că părinţii vorbesc între ei o limbă (româna), iar cu bunicii paterni, o alta (turca). Ca urmare, a trebuit să învăţ de mic aceste două limbi. Între anii 1941-1944 am frecventat grădiniţa şi clasa I primară la şcoala germană din Constanţa, unde a trebuit să învăţ o a treia limbă, germana. Când mergeam cu tatăl meu în oraş şi se întălnea cu prietenii lui, discuta cu ei într-o a patra limbă (armeana).

În anul 1942 am devenit elevul, la vioară, al pictorului şi vioristului Stavru Tarasov. În anul 1944, după armistiţiu, şcoala germană din Constanţa a fost desfiinţată, iar eu mi-am continuat studiile primare (clasele II-IV) la şcoala nr. 5 din cartier. Aici am început să învăţ o altă limbă (franceza), a patra, în ordine cronologică, după română, turcă şi germană.

În anul 1947, la vârsta de 11 ani, părinţii mau trimis la bunica (din partea mamei) la Sibiu. Aici am fost înscris în clasa întâia (care se numea „prima”) a Liceului Brukenthal şi tot aici am continuat studiul viorii, cu viorista şi profesoara Olga Fogarascher Coulin. Atmosfera din Liceul Brukenthal era la acea dată cu totul deosebită. Calitatea profesorilor era remarcabilă, extraordinară. Aş dori să-i amintesc aici doar pe profesorul de desen, pictorul şi graficianul Hans Hermann, şi pe profesorul, organistul, pianistul şi compozitorul Franz Xaver Dressler.

În 1950 am absolvit gimnaziul german de trei clase (a V-a,-a VII-a) la care se redusese Liceul Brukenthal în urma „reformei” din 1948, am susţinut admiterea în clasa a VIII-a la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu şi am revenit în Constanţa (la Liceul Mircea Cel Bătrân), unde din motive materiale a trebuit să se mute şi bunica din Sibiu.”

 
#citește mai departe în volumul „Amintiri și povestiri”.
#autor Garabet Kümbetlian

Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

Citește și:

#DobrogeaDigitala – „Amintiri și povestiri”, de Garabet Kumbetlian: Artiști smulși din uitare, în cartea profesorului Garabet Kumbetlian


#DobrogeaDigitală: Aventurile fraților Pipera și legătura lor cu profesorul Garabet Kümbetlian
 
 
 

Comentarii








Cele mai recente postari