Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:58 28 10 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Constantin Brătescu – promotor al Dobrogei și al valorilor sale

ro

30 Sep, 2020 00:00 1609 Marime text
Astăzi se împlinesc 138 de ani de la naşterea lui Constantin I. Brătescu, profesor, geograf, literat, reputat savant dobrogean. 
 
Socotit una dintre cele mai marcante personalităţi româneşti, Brătescu s-a născut pe 30 septembrie 1882, la Câşle (azi, Mineri), judeţul Tulcea, într-o familie de învăţători.
 
După absolvirea şcolii primare, în clasa tatălui său, urmează gimnaziul din Tulcea, iar în anul 1901 se înscrie la Universitatea din Bucureşti, mai întâi la Litere, descoperindu-şi ulterior pasiunea pentru geografie, datorită profesorului Simion Mehedinţi. În 1906 îşi ia licenţa şi rămâne să lucreze ca bibliotecar la secţia de geografie a Universităţii din Bucureşti, apoi ca asistent la catedra de geografie a profesorului Mehedinţi.
 
În 1909 pleacă în Germania, pentru a-şi aprofunda studiile la universităţile din Leipzig şi Berlin. La întoarcerea în ţară, este numit profesor de geografie la şcoala normală din Constanţa, continuând să-şi susţină activitatea ştiinţifică prin editarea unor valoroase lucrări de geografie.
 
Opera sa cuprinde studii de geografie fizică, geografie istorică, istoria geografiei. Lui Brătescu îi datorăm lucrări dintre cele mai documentate privind aceste ţinuturi: „Delta Dunării“, „Lacul Taşaul“, „Pămîntul Dobrogei“, „Fitogeografia şi solurile Dobrogei“, „Nume vechi ale Dobrogei“ etc.
 
În timpul războiului, este mobilizat în serviciul cartografic al armatei. Întors apoi la Constanţa, îşi reia activitatea didactică şi ştiinţifică, întemeind o şcoală elementară de comerţ şi o şcoală de ucenici.
 
În anul 1920, se înfiinţează la Constanţa „Societatea de cultură dobrogeană”, sub conducerea profesorului Constantin Brătescu şi a avocatului Ioan N. Roman. Programul societăţii prevedea, la primul punct, editarea unei reviste - „Analele Dobrogei” -, care, în fapt, continua revista „Arhiva Dobrogei”, apărută la Bucureşti, în 1916, sub direcţia lui Constantin Moisil, căruia i se alătură Constantin Brătescu.
 
„Analele Dobrogei“ a devenit astfel cea mai importantă publicaţie cultural-ştiinţifică din spaţiul pontic, găzduind în paginile sale nume prestigioase şi problematici actuale ale culturii şi societăţii româneşti interbelice. Printre cei care au semnat articole în paginile acestei publicaţii se numără: Nicolae Iorga, I.N. Roman, Simion Mehedinţi, Constantin D. Pariano, Grigore Sălceanu, Krikor H. Zambaccian, Pericle Papahagi, col. Marin Ionescu Dobrogianu, Ion Marin Sadoveanu.

În 1924, revista avea să apară la Cernăuţi, unde Constantin Brătescu a fost numit profesor la Catedra de Geografie a universității, devenind apoi decan al Facultăţii de Ştiinţe.În revista „Analele Dobrogei“ - anul V și VI, 1924-1925, aflată în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța, este prezentat discursul lui Constantin Brătescu ocazionat de inaugurarea cursului de geografie de la Universitatea din Cernăuţi, din data de 1 decembrie 1924. Prof. Constantin Brătescu argumentează importanța cercetării nu doar în dezvoltarea domeniului geografiei, ci și în formarea tinerilor prin asimilarea unei discipline științifice.
 

DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF  

 
„Scopul urmărit a fost acela de a se creea şi în Cernăuţi un centru de activitate geografică alături de celelalte mai vechi din oraşele Bucureşti, Iaşi şi Cluj. Am primit cu bucurie această însărcinare, cedând nu numai îndemnului însufleţit de înalte preocupări culturale și patriotice al D-lor I. Nistor, Ministrul Bucovinei, I. Simionescu, profesor în laşi şi mai ales al d-lui S. Mehedinţi, fostul meu profesor dela Universitatea din Bucureşti, creatorul geografiei moderne şi al generaţiei nouă de geografi din ţara noastră, ci şi unui îndemn mai intim - sufletesc, de iubire faţă de această frumoasă provincie românească, precum şi de obligaţie faţă de cultura noastră naţională. Am părăsit, aşadar, cu inima strânsă pământul natal al Dobrogei, unde pornisem la realizarea unui frumos program de activitate culturală, spre a răspunde tuturor acestor îndemnuri şi a începe o nouă a ctivitate în Bucovina.
 
Sufletul tinerimii are nevoie să se oţelească printr'o disciplină știinţifică, în vederea activităţii viitoare, nu numai de oameni de cultură, dar şi de cetăţeni ai acestui stat. Un popor fără un crez naţional este un popor pierdut, o massă amorfă care nu poate oferi decât material de prelucrat pentru naţiunile cristalizate în jurul unui asemenea crez; o turmă zoologică, cufundată în viaţa organică şi lipsită de ceea ce dă nobleţe fiinţei unui popor; un trib, o semi-naţie, dar nu o naţiune“.
În 1935 devine membru al Academiei de Ştiinţe din România, iar în 1938 i se încredinţează conducerea secţiei de geografie a Universităţii din Bucureşti.
Constantin Brătescu se stinge din viaţă la 23 octombrie 1945, lăsând în urmă o bogată operă ştiinţifică, pedagogică şi literară. În cinstea uriaşei sale personalităţi, Colegiul Naţional Pedagogic din Constanţa îi poartă cu mândrie numele.
 
Sursa foto: Ilustrație din „Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu 
 
Citeşte şi:
 
Comentarii








Cele mai recente postari