Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:17 27 10 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală - „Armeni dobrogeni în istoria și civilizația românilor” Poliglot de prestigiu, profesorul Aram M. Frenkian în amintirea prietenilor

ro

10 Sep, 2020 00:00 1728 Marime text

Pe 10 septembrie 1964, renumitul orientalist și mai cu seamă elenist constănțean Aram Frenkian își găsea tragicul sfârșit într-un autobuz, ca urmare a unui infarct fatal. Își odihnește somnul de veci la cimitirul armenesc din București.

Născut la Constanța (20 martie 1898), primind la botez numele regelui legendar al Armeniei, Aram.
Absolvă liceul „Gheorghe Lazăr” din București, apoi cursurile Universității din Cernăuți. În anii 1926-1928 continuă studiile la Paris, ridicându-și la cote superioare performanțele specializării în filosofie, limbi clasice și orientale. Reîntors în țară, își trece doctoratul în litere și filosofie cu „Magna cum laudae”, susținând cu brio lucrarea: „Cosmologia lui Heraclit din Efes”.
În 1937 devine asistent la facultatea de literatură și filosofie din Cernăuți, catedra de limbă și literatură greacă.
În 1940 se transferă la Universitatea din București. Este numit conferențiar la catedra de literatură și filosofie greacă, ulterior profesor, până la sfârșitul vieții (10 septembrie 1964).
Poliglot de prestigiu, profesorul Aram M. Frenkian a scris deopotrivă în limbile română, germană, franceză, italiană. Vorbea curent armeana și turca.
În ultimii ani ai vieții s-a preocupat și de studiul limbii armene clasice, interesându-se de vechii filosofi armeni. Dragostea pentru limba, literatura și filosofia greacă i-a rămas însă neștirbită. De altfel, în aria vederilor sale științifice, studiile asupra filosofiei grecești au fost întotdeauna pe prim plan. Având preocupări s-a dedicat unor studii de matematică.
A publicat nu mai puțin de 40 de lucrări,  ce-au fost scrise în numeroase limbi de circulație mondială.
Între 1932-1937 lucrările sale științifice au fost consacrate, în primul rând, studiilor comparative asupra esteticii platoniciene și aristotelice, perioadei neosocrațiene, confirmându-l ca elenist de prestigiu, la care se adaugă studii legate de Homer, realismul grec, Euclides, Platon, Parmenide și Plotin, explicația geloziei vechilor zeități grecești din lucrarea „Fiul omului”, precum și studii despre Socrate.
 
Profesorul Aram M. Frenkian face referiri la filosofia modernă consacrând o serie de studii lui Freud și Bergson. De asemeni este atras și de studiul filosofiei Orientului, având ca arie geografică Egiptul, Orientul apropiat, India, căutând interferențe între învățăturile acestora și gândirea greacă. Rezultatele cercetărilor lui s-au materializat în lucrări ca „Epopeea lui Ghilgameș”, „Poemele homerice”, „Scepticismul grec și filosofia indiană”, toate primite cu mare interes în țară și în străinătate.
A dedicat pagini substanțiale lui Aristotel, concepțiilor lui Euripide cu privire la zei și tragismului lui Sofocle. A dedicat ani de studiu concepțiilor filosofice ale grecului Diogenes Laertios.
 
În anul 1957, Aram Frenkian face parte din grupul de intelectuali care fondează în București, pe lângă Institutul de istorie, filiala de orientalistică, făcând parte din conducerea ei. A fost cooptat, totodată, în colegiul de conducere al publicației de mare prestigiu: „Studia et Acta Orientalia”. A plecat dintre noi, de timpuriu, în plină putere creatoare. În sertarele biroului său se găsesc, încă, numeroase și prețioase manuscrise care urmează a fi editate. A fost un exemplu de dăruire și modestie și prin aceasta, de autenticitate.
 
Profesorul Aram M. Frenkian, a făcut parte din comunitatea armeană din București. A fost în strânsă prietenie cu intelectualii armeni, precum academicianul K. Zambaccian, profesorul H. Dj. Siruni, președintele de onoare al Asociației orientaliștilor din România, Grigore Avakian și alții.
Un apropiat al lui Aram Frenkian, publicistul Arșavir Acterian, notează în publicația de limbă armeană „Nor Ghiank” din București (Nr. 9/1995) unele amintiri: „Știam că avusese mai multe infarcturi și auzisem că moartea a survenit într-un autobuz, instantaneu. Fusese o mândrețe de om, înalt, bine clădit, frumos, amabil, elegant în vorbă și în comportare, doldora de învățătură, știind de toate. Când aveam un ștand de cărți în fața Spitalului Colțea (1959), mă vizita ades, ba chiar îmi dădea o mână de ajutor. Stăteam de vorbă îndelung între două vânzări. Zambaccian, care de obicei era destul de zgârcit și aspru în aprecieri, vorbea cu deosebită prețuire despre Aram Frenkian, filolog erudit și orientalist, ce multă vreme șomase, negăsind întrebuințare în cultura românească. Abea după cel de-al doilea război mondial A. F. a fost numit profesor universitar. Aram Frenkian fusese căsătorit cu o Flondoră, dintr-o familie de oameni bogați din Bucovina”.
De asemenea, în cartea „Armeni dobrogeni în istoria și civilizația românilor”publicistul Simion Tavitian consemnează mărturiile a doi intelectuali de marcă ai României: fostul șef de săpături pe șantierul de la Histria - D.M. Pipidi (n. 17/30 decembrie 1905, Craiova - d. 19 iulie 1993, București), arheolog, epigrafist și istoric român, membru titular al Academiei Române, precum și pe cea a lui prof. Cicerone Poghirc (n. 20 martie 1928, Pogana, județul Vaslui - d. 15 aprilie 2009) fost clasicist român, specialist în lingvistică generală, indo-europenistică, indianistică și istoria religiilor, profesor universitar și membru marcant al exilului românesc.
 

„Despre Aram Frenkian, D.M. Pipidi scria: «De la teza sa despre Mimesis şi muzică, până la recentul comentariu la opera lui Diogenes Laertios, munca lui Aram Frenkian a îmbogăţit cu contribuţii durabile patrimoniul filologiei clasice româneşti, explorând, pentru întâia oară în ţara noastră, domenii înainte necercetate şi adăugându-şi silinţele la ale cercetătorilor din ţări cu vechi tradiţii de lucru în vastul câmp al ştiinţei «antichităţii»".

 

DESCARCĂ VOLUMUL INTEGRAL ÎN FORMAT PDF

Profesorul Cicerone Poghirc, referindu-se la personalitatea prof. Aram Frenkian, spunea: «Era o minte fantastică, un savant de talie excepţională, un elenist de primă mărime, specialist deopotrivă în filosofie orientală, în general, şi în sanscrită, în filosofia teoretică greacă. Tot el era unul dintre marii specialişti în matematica antică, asiro-babiloniană. În acelaşi timp, era un om de o modestie şi o bunătate cu totul excepţionale»”.

 
Dintre lucrările tipărite: „Scepticismul grec – Filosofia indiană” (1957); „Etudes de philosophie présocratique” (1933); „Le monde homérique. Essay de protophilosophie grecque” (1934); „L’orient et les origines de l’idéalisme subjectiv dans la pensée européenne” (1946); „Plotin et l’Orient” (neterminată); „Viețile și doctrinele filosofilor” – apărută în limba greacă și tradusă de C. Balmuș (1963); „Sextus Empiricus”, Opere filosofice, volumul I, traducere (1965); „Curs de istoria literaturii grecești – Epoca clasică” (Secolele al V-lea și al IV-lea î. e. n.) 1962; „Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide” (tipărită postum – 1969); „Apollodores sau Despre bătrânețe”, „Dialog socratic”, lucrare tradusă și multigrafiată de Catedra de limbi clasice și orientale a Universității din București (1978); „Scrieri filosofice”, volumul I, în care sunt incluse Dialogul socratic și șase studii filosofice comparatiste, unele traduse din limba franceză (1988).
 
#citește mai departe în volumul „Armeni dobrogeni în istoria și civilizația românilor”
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Între filozofie și matematică - Aram Frenkian, vorbitor de sanscrită, născut la Constanța
 
Comentarii








Cele mai recente postari