Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:33 26 02 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Situaţia oraşului Medgidia în perioada 1944-1946

ro

12 Feb, 2020 00:00 1674 Marime text

În perioada imediat următoare Actului de la 23 august 1944, oraşul se confrunta cu probleme izvorâte din starea de nesiguranţă a locuitorilor şi cu lipsa alimentelor de bază pentru populaţie. Primarul Gheorghe M. Gheorghiu a condus doar câteva luni, în condiţii de nesiguranţă, şi a fost preocupat de buna aprovizionare cu alimente a populaţiei. Situaţia de pe front afecta şi viaţa locuitorilor oraşului. Combatanţi din Medgidia erau prezenţi pe front, iar familiile acestora erau îngrijorate.
 

 
Va fi urmat la conducerea treburilor lăuntrice ale urbei de Ilie Dragoş, ce se va preocupa de administrarea oraşului în perioada 1944 - 1946. Primarul Ilie Dragoş s-a născut la 20 iulie 1902, fiind fiul lui Savu şi Ana, având un copil şi 4 clase primare. Făcea parte din contingentul 1924 şi avea gradul de sergent. La sfârşitul războiului, viaţa revenea la normal în oraş. Activităţile comerciale erau reluate. Primarul Ilie Dragoş colabora cu un Comitet consultativ format din Traian Petricu, Sorin Dâlgeanu, Constantin Ţaţa, Tache Ghiţescu, Ştefan Hartular, Haig Keragosian, Mircea Dragomirescu, Constantin Sârbu, Adrian Ucrainet (cel din urmă reprezentând gruparea comuniştilor).
 
Primarul Ilie Dragoş îl avea ca ajutor de primar pe Paul de Hillerin, urmaşul fostului primar de origine franceză Hillerin. Poliţia era reprezentată de Hanganu Ion, şef al secţiei de poliţie, Pomană Ion, comisar adjunct, şi poliţist Oprea Ilie.
 
La 25 august 1945, primarul primea o solicitare prin care trebuia să predea contra cost, la preţul pieţei, delegatului Regimentului 36 Infanterie 6.000 kg de fân necesar pentru hrana cailor regimentului amintit, ce se întorsese de pe front la 22 august şi era cantonat în oraşul Cernavodă.
 
Sub conducerea primarului Dragoş, se constituia Comitetul consultativ de coordonare politică. Acest organism era format din: Traian Petricu, Sorin Dălgeanu (PNL), Constantin Ţaţa şi Tache Ghiţescu (Frontul Plugarilor), dr. Ştefan Hartular şi Haig Keragosian (Uniunea Patrioţilor), Mircea Dragomirescu şi Radu Nicolae (Partidul Social Democrat), Constantin Sârbu şi Adrian Ucrainet (PCR), Sisu Petre şi Alecu Vergos (reprezentanţii sindicatelor). După cum se poate observa, comuniştii şi simpatizanţii lor îşi făceau loc şi la Medgidia în organismele decizionale.
 
În anul 1946, datorită reputaţiei sale, va fi numit primar Mircea Dragomirescu, profesor de muzică, director al Seminarului musulman din Medgidia, consilier local în mai multe mandate, apreciat de cetăţenii oraşului pentru seriozitatea de care dădea dovadă şi de respectul pe care îl purta tuturor. Experienţa dobândită în calitate de director al Seminarului musulman din Medgidia l-a ajutat în buna administrare a treburilor interne ale oraşului. Perioada în care a deţinut funcţia de primar a fost scurtă, din cauza instabilităţii politice la nivel naţional, reflectată şi la nivel judeţean şi local. La 24 iunie 1946, în calitate de primar, semna o decizie de promovare în muncă. Actul era contrasemnat de Dumitru Chiravola, secretar al primăriei, şi Ioan Stoica, şef birou administrativ. Ajutor de primar era, începând cu data de 16 septembrie 1946, Iusein Reşid, iar secretarul primăriei, Dumitru Chiravola, era preşedinte al Comisiei de personal, din care mai făceau parte Mihail Niculescu şi Stoica Ioan.
 
Putem conchide prin a spune că anii 1944-1946 au stat sub semnul instabilităţii politice, prin schimbarea primarilor, la intervale scurte de timp, şi au contribuit la preluarea puterii politice de către comunişti şi aliaţii acestora, unii chiar vremelnici.
 
Surse bibliografice
 
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 36/1945-1947
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 37/ 1947
Adrian Ilie, Primarii Medgidiei. Creştini şi musulmani, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2017
Idem, Medgidia. Istoria oraşului de la 1918 până în prezent, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2013
 
Despre Adrian Ilie
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Profesor - Colegiul Naţional Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanţa/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea.
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Știinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obţinute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Știinţe Istorice din România.
 
Surse foto: Arhiva SJAN Constanţa, Colecţia Adrian Ilie, Colecţia George Neacşu
 
Citeşte şi: 

#citeşteDobrogea: Peştera, o localitate prosperă încă de la fondarea sa

 
 
 
 
 
 
 
 
 

Galerie foto:


Comentarii








Cele mai recente postari