#citeșteDobrogea Întreprinderea economică de stat „Pâinea“ Constanța
27 Feb, 2024 17:00
27 Feb, 2024 17:00
27 Feb, 2024 17:00
ZIUA de Constanta
5447
Marime text
- Fabricarea pâinii a fost preocuparea unor oameni specializați, a unor brutari cu dragoste de meseria nobilă pe care o practicau.
Brutăriile particulare au fost naționalizate prin actul de la 11 iunie 1848, fiind trecute în proprietatea națiunii, ca bunuri comune ale poporului. Întreprinderea economică Pâinea din Constanța, se înființa în anul 1949, ca urmare a deciziei Comitetului Provizoriu Constanța.
Obiectiul principal de activitate era reprezentat de de fabricarea pâinii și a produselor derivate de panificație, pentru aprovizionarea populației orașului Constanța.
Întreprinderea era organizată pe baza principiului gospodăriei „chibzuite". Se întocmea planul financiar și avea administrație proprie.
Conducerea întreprinderii era asigurată de un director, activitatea financiară era coordonată de un contabil șef, iar tehnicianul brutar era cel care planifica producția și sortimentele ce urmau a fi realizate.
Directorul întreprinderii era angajat prin numire, direct de către Comitetul Provizoriu, iar personalul era angajat de Comitetul Provizoriu, la propunerea Directorului. Acesta avea prerogative sporite în a conduce întreprinderea, fiind responsabil de bunul mers al activității. Directorul avea drept de semnătură, reprezentând întreprinderea în justiție, dar și în relațiile cu alte întreprinderi. Directorul era în legătură directă cu responsabilii de brutării, cu casierul și contabilul șef.
Întreprinderea avea obligația să își întocmească proiecte de planuri economice și financiare, după normele aflate în vigoare la momentul respectiv. Periodic și anual conducerea întreprinderii trebuia să realizeze dări de seamă, bilanțuri și conturi de profit și de pierdere. Toate aceste demersuri aveau termene clare de realizare și de raportare către organele superioare de stat.
Fondurile de amortizare create reprezentau o obligație a întreprinderii de stat, iar impozitele și taxele trebuiau virate la termene. Creditele pentru îmbunătățirea activității și a dotărilor erau obținute de la Banca de Stat a Republicii Populare Române ( pentru că instituția creată de liberali fusese naționalizată - Banca Națională a României). Finanțarea unor investiții se realiza prin Banca de Credit pentru investiții.
Cea mai mare responsabilitate revenea directorului pentru întregul patrimoniu deținut și contabilului șef pentru gestionarea fondurilor deținute de întreprindere. Responsabilii brutăriilor erau cei care gestionau cantitățile de materii prime, auxiliarele primite și sumele încasate prin valorificarea produselor finite obținute în urma procesului de producție.
Vânzătorii de la chioșcurile de distribuție a produselor de panificație aveau responsabilitatea de a vinde produsele în condiții de igienă și de a fi amabili cu clienții. Sumele obținute din vânzarea produselor erau colectate de oameni care aveau strict această responsabilitate.
Întreprinderea avea fonduri de bază și fonduri de rulment. Fondurile de bază erau reprezentate de instalații, mașini, clădiri, mijloace de transport și alte bunuri, acestea neputând fi înstrăinate, ipotecate sau gajate.
Fondurile de rulment reprezentau mijloacele necesare asigurării funcționării optime și la timp a întreprinderii. Ele constau în materii prime, mijloace bănești și materiale ajutătoare.
Întreprinderea avea un regulament propriu de funcționare aprobat de director, iar orice modificare a acestuia era adusă la cunoștința celor interesați.
Putem conchide prin a spune că întreprinderea de panificație Pâinea era atent organizată și monitorizată de organele statului, fiind un domeniu esențial pentru bunul mers al societății.
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
Citește și:
#citeșteDobrogea: Viceamiralul Constantin Niculescu - Rizea, un ofițer devotat, în slujba Marinei Române
Obiectiul principal de activitate era reprezentat de de fabricarea pâinii și a produselor derivate de panificație, pentru aprovizionarea populației orașului Constanța.
Întreprinderea era organizată pe baza principiului gospodăriei „chibzuite". Se întocmea planul financiar și avea administrație proprie.
Conducerea întreprinderii era asigurată de un director, activitatea financiară era coordonată de un contabil șef, iar tehnicianul brutar era cel care planifica producția și sortimentele ce urmau a fi realizate.
Directorul întreprinderii era angajat prin numire, direct de către Comitetul Provizoriu, iar personalul era angajat de Comitetul Provizoriu, la propunerea Directorului. Acesta avea prerogative sporite în a conduce întreprinderea, fiind responsabil de bunul mers al activității. Directorul avea drept de semnătură, reprezentând întreprinderea în justiție, dar și în relațiile cu alte întreprinderi. Directorul era în legătură directă cu responsabilii de brutării, cu casierul și contabilul șef.
Întreprinderea avea obligația să își întocmească proiecte de planuri economice și financiare, după normele aflate în vigoare la momentul respectiv. Periodic și anual conducerea întreprinderii trebuia să realizeze dări de seamă, bilanțuri și conturi de profit și de pierdere. Toate aceste demersuri aveau termene clare de realizare și de raportare către organele superioare de stat.
Fondurile de amortizare create reprezentau o obligație a întreprinderii de stat, iar impozitele și taxele trebuiau virate la termene. Creditele pentru îmbunătățirea activității și a dotărilor erau obținute de la Banca de Stat a Republicii Populare Române ( pentru că instituția creată de liberali fusese naționalizată - Banca Națională a României). Finanțarea unor investiții se realiza prin Banca de Credit pentru investiții.
Cea mai mare responsabilitate revenea directorului pentru întregul patrimoniu deținut și contabilului șef pentru gestionarea fondurilor deținute de întreprindere. Responsabilii brutăriilor erau cei care gestionau cantitățile de materii prime, auxiliarele primite și sumele încasate prin valorificarea produselor finite obținute în urma procesului de producție.
Vânzătorii de la chioșcurile de distribuție a produselor de panificație aveau responsabilitatea de a vinde produsele în condiții de igienă și de a fi amabili cu clienții. Sumele obținute din vânzarea produselor erau colectate de oameni care aveau strict această responsabilitate.
Întreprinderea avea fonduri de bază și fonduri de rulment. Fondurile de bază erau reprezentate de instalații, mașini, clădiri, mijloace de transport și alte bunuri, acestea neputând fi înstrăinate, ipotecate sau gajate.
Fondurile de rulment reprezentau mijloacele necesare asigurării funcționării optime și la timp a întreprinderii. Ele constau în materii prime, mijloace bănești și materiale ajutătoare.
Întreprinderea avea un regulament propriu de funcționare aprobat de director, iar orice modificare a acestuia era adusă la cunoștința celor interesați.
Putem conchide prin a spune că întreprinderea de panificație Pâinea era atent organizată și monitorizată de organele statului, fiind un domeniu esențial pentru bunul mers al societății.
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
Citește și:
#citeșteDobrogea: Viceamiralul Constantin Niculescu - Rizea, un ofițer devotat, în slujba Marinei Române
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii