Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:46 16 08 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Gradele militarilor dobrogeni musulmani participanți la Primul Război Mondial

ro

06 Jul, 2022 00:00 1337 Marime text


 
  • Musulmanii din Medgidia și din Constanța au luat parte la operațiunile militare ale Armatei Române în timpul celui de-al doilea război balcanic, precum și în timpul Primului Război Mondial, cu scopul declarat de a-și apăra țara.

În timpul celui de-al doilea război balcanic şi în Primul Război Mondial, au luptat  vitejește 21 de soldaţi turci şi tătari. Dintre aceștia, unii au căzut prizonieri, alţii au fost răniţi, iar alții şi-au dat viaţa pentru Patrie. În aceste operaţiuni militare au participat trei sergenţi, un caporal şi 17 soldaţi. Majoritatea acestora erau oameni simpli, cu familii, având unul sau mai mulţi copii. Doi dintre aceştia, tineri fiind, erau necăsătoriţi. Ocupaţiile lor erau cele de plugari, având loturi de pământ mai mari sau mai mici, în funcție de starea lor, comercianţi, geambaşi, fructari, precupeţi, cizmari, tăbăcari, potcovari, cafegii şi muncitori.

După conflict foștii combatanți  făceau parte din  „ Societatea Veteranilor. Filiala Apărătorii Patriei. Medgidia, România” și plăteau cotizație.
Mobilizarea etnicilor musulmani a fost osibilă și datorită intervenției muftiului Hafuz Rifat Gelil (1909-1914), care fusese imam şi hatip la Medgidia ( 1897-1909).



Participanţii la campaniile militare din 1913 şi 1916-1919, au fost decoraţi de statul român, unii au fost împroprietăriţi cu pământ, iar alţii deşi aveau acest drept nu au primit pământ. Nu au primit nici locuri de casă.

Aceşti soldaţi au făcut parte din regimente care aveau drept armă infanteria, artileria, grăniceri, roşiori, pionieri. Făceau parte din Regimentul 34 Infanterie, regimentele 25, 18 şi 9 Artilerie. Au fost luaţi prizonieri fiind clasificaţi drept „prizonieri fără voie”. Au luat parte la luptele din Dobrogea, Turtucaia, Mărăşeşti, Diocheti, Cosmeşti ş.a. Unii au devenit invalizi de război. Nouă demobilizaţi au trecut în nefiinţă în anii ce au urmat încheierii războiului. Opt dintre demobilizaţii musulmani au plecat în Turcia. Acest fenomen se manifestă în anii 1933-1934, când au loc emigraţii frecvente din Dobrogea, inclusiv din Medgidia și din Constanța.

Dintre cei 21 de eroi turci şi tătari, patru au avut grade în armată, trei fiind sergenţi, iar unul caporal.

Musulmanii care satisfăceau serviciul militar în Armata Română purtau fes, iar ofiţerii activi împreună cu ministrul de război Alexandru Averescu, doreau să alcătuiască o companie specială formată din musulmani, care să fie parte componentă a Regimentului de călăraşi din Bucureşti.
 
 
În ceea ce-l priveşte pe Giumadin Ismail, era de profesie cafegiu şi se afla în concurenţă cu Ferula Memet Ula şi Suliman Zaca. Alţi combatanţi au fost: Iusuf Ablai, Mamut Abdula, Iusuf Gani, Cadâr Asan, Abdul Moiun Chengi Amet, Abdul Gani Idris, Elmambet Ilieas, Abdul Gani Regep. La campania militară din anul 1913 au participat din Medgidia soldaţii Cadâr Asan, Ali Osman, Benlisea Elias, Şefchi Isleam, Abdul Soium, Curti Isleam, care vor fi mobilizaţi şi în campania militară din anii 1916-1919.

Unii dintre soldaţii musulmani şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă în timpul Primului Război Mondial. Printre aceştia îi amintim pe Alim Bechir Zecheria, Mustafa Benali Halil, Cadâr Abdul Refic, Salim Tair, Şachir Asan, Curti Isleam, Ali Ablachim, Memet Cherim, Abduragi Ablachim. Alţii au fost răniţi şi declaraţi invalizi de război. Printre aceştia: Şaganai Ali, Şefchi Isleam, Benlisea Elias, Ziadin Suliman, Ali Osman.

În unele confruntări precum luptele sângeroase de la Turtucaia, au dispărut soldatul Salim Tair, din Medgidia, de 28 de ani, starea civilă – căsătorit şi soldatul Curti Isleam, de profesie sacagiu în Medgidia, de 34 de ani, căsătorit şi tată a patru copii.

Au fost luaţi prizonieri la Turtucaia, soldatul Abdul Chengi Amet, căsătorit, în vârstă de 31 de ani, ce s-a întors din prizonierat în anul 1918; soldatul Cadâr Asan, în vârstă de 31 de ani, căsătorit şi tată al unui copil, ce a revenit din prizonierat în 1918, soldatul Gelal Ibraim Asir, de profesie tăbăcar din Medgidia, în vârstă de 28 de ani, căsătorit, tată a cinci copii, care a revenit în localitate din prizonierat în anul 1918, soldatul Mamut Abdula, din Medgidia, în vârstă de 23 de ani, necăsătorit, întors din prizonierat în anul 1918.

La Turtucaia au fost răniţi: soldatul Şaganai Ali, din Medgidia, în vârstă de 28 de ani, căsătorit, soldatul Benlisea Elias, comerciant din Medgidia, în vârstă de 26 de ani, căsătorit, tată a doi copii, soldatul Ali Osman, cafegiu din Medgidia, în vârstă de 34 de ani, căsătorit .

În luptele din Dobrogea şi-a pierdut viaţa şi soldatul Alim Bechir Zecheria, muncitor din Medgidia, de 37 de ani, tată a doi copii.

În luptele de la Titu, Buzău, Râmnicul Sărat, Focşani, Tecuci au fost răniţi soldaţii Şefchi Isleam, precupeţ din Medgidia, în vârstă de 27 de ani, căsătorit, tată a doi copii, ce făcea parte din Regimentul 34 Infanterie, rănit în luptele din zona Tabla Buţii şi soldatul Ziadin Suliman, din Medgidia, în vârstă de 33 de ani, din Regimentul 74 Infanterie, căsătorit, tată a patru copii, rănit în timpul luptelor din zona amintită anterior.

          În timpul Primului Război Mondial au fost înregistraţi în rândul soldaţilor musulmani: 6 invalizi, 20 mobilizaţi pentru campaniile militare din 1916-1919,  8 decedaţi, în total fiind 34 de participanţi la război.

Tifosul exantematic l-a secerat şi pe soldatul Şachir Asan din Medgidia, în vârstă de 24 de ani, căsătorit, din Regimentul 74 Infanterie.
Un alt caz, este decesul soldatului Mustafa Benali Halil, din Medgidia, în vârstă de 26 de ani căsătorit, tată a trei copii, ce făcea parte din Regimentul 74 Infanterie. Căzut prizonier în mai 1918, se îmbolnăveşte de tuberculoză, boală care-l va răpune peste câteva luni, în 26 octombrie 1918.

Putem conchide prin a spune că militarii musulmani au fost foarte implicați în unitățile în care au fost repartizați, iar cei merituoși au fost ridicați în grad și decorați pentru merite deosebite.


 
Bibliografie selectivă
 
Arhivele M.A.E., Fond 21, vol. 55, ff.248-251
Nuredin Ibram, Eroi tătari sub drapel românesc în Războiul Balcanic şi în Primul Război mondial, în vol. Din istoria tătarilor, I, Editura NewLine, Constanţa, 2010
Colecţia George Neacşu, în Registrul Societăţii Demobilizaţilor din Medgidia, cazier al membrilor ce compun Societatea, vol. I;
Adrian Ilie, Ocupaţii ale tătarilor din Medgidia, în Qaradeniz, aprilie-mai 2015
Remus Macovei, Eroi musulmani în Armata Română, Editura Reklama Studio, Constanţa, 2013
Adrian Ilie, Comunitățile turcă și tătară din Medgidia, Editura Ex Ponto, Constanța, 2015
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Uzinele electrice din Dobrogea în perioada interbelică

 
Urmareste-ne pe Google News

Comentarii








Cele mai recente postari