Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:47 10 07 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

ro

01 Jun, 2020 00:00 1759 Marime text

La 1 iunie 1914, țarul Rusiei, Nicolae al II-lea, făcea o vizită istorică la Constanța.
 
Cu doar câteva săptămâni înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, familia imperială rusă sosea în portul Constanța, la bordul iachtului Standard, escortat de crucişătorul cuirasat Kagul, iahtul Almaz şi patru contratorpiloare.
 
Era întâmpinată cu fast și cu salve de tun, de către suveranul României, Carol I, însoțit de principele Ferdinand, de ceilalți membri ai familiei regale, de o suită întreagă de personalități politice și militare, precum și zeci de mii de români sau străini veniți de pretutindeni, pentru a onora evenimentul.
 
Vizita se desfășura în contextul tatonărilor și consolidărilor alianţelor statale în Europa, România aflându-se, ca un tampon, între cele două blocuri militare, Antanta şi Puterile Centrale.
 
Chiar dacă regele României, german fiind de origine, înclina spre Puterile Centrale, i-a făcut Țarului o primire dintre cele mai calde, în orașul de care era foarte mândru, Constanţa și realizările sale de după revenirea sub administrație românească fiind, în mare măsură, opera interesului său față de poarta țării la Marea Neagră.
 
Arcuri de triumf spectaculoase, pavilioane de recepţie, ghirlande, lampioane, întregul oraş pavoazat cu steaguri ruseşti şi româneşti au marcat prima vizită oficială a unui suveran rus în România, semnalul dat de înţelegerea dintre cele două state urmând să fie decisiv pentru raportul de forţe dintre Marile Puteri.

Un alt motiv al prezenței înalților oaspeți de la Răsărit era o eventuală alianţă matrimonială care să asigure continuitatea monarhiei în cele două ţări. Astfel, mâna celei mai mari dintre fiicele Ţarului Nicolae al II-lea, Marea Ducesă Olga, ar fi fost făgăduită prinţului Carol, viitorul rege Carol al II-lea al României, un plan de înrudire ce făcea parte din strategia de politică externă, dar care nu s-a materializat, cei doi tineri nearătându-se deloc entuziaști de ideea căsătoriei.
 
Presa locală a vremii a oglindit pe larg sărbătoarea care a transformat urbea, pentru o zi, în cel mai fierbinte loc de pe harta Europei. În cotidianul „Dobrogea jună”, din 15 mai 1914, se arăta că: «Pentru noi, vizita reprezintă spulberarea unei credinţe înrădăcinate în mod nesăbuit în spiritul populaţiei de origine bulgară relativ la ocuparea atât a vechii Dobroge, cât şi la noile teritorii alipite, considerată de ei ca ocupare pasageră. Vizita poate să ne dea posibilitatea unei consolidări naţionale puternice».
 
În 1914, Constanţa era un orăşel cu 28.000 de locuitori, ale cărui hotare abia dacă depăşeau limitele geografice ale peninsulei, dar evoluase considerabil față de nivelul la care se aflase în 1878. Cu ocazia evenimentului, primarul Virgil Andronescu a ordonat lucrări edilitare de urgență, au fost renovate Liceul „Mircea cel Bătrân“, Serviciul Sanitar, gardul Gării, Bulevardul Cazinoului, străzile pe unde urma să defileze trupele din garnizoană. De asemenea, primarul a emis o ordonanţă prin care locuitorii erau rugaţi să se ridice la înălţimea ocaziei şi să-și pavoazeze fațadele caselor. Cu toţii au fost chemaţi să contribuie la buna organizare a evenimentului istoric.
 
Vizita familiei imperiale ruse la Constanţa, pe 1 iunie 1914, avea să fie ultima în străinătate. Peste trei săptămâni, arhiducele Franz Ferdinand, moştenitorul tronului austro-ungar, avea să fie asasinat la Sarajevo, o scânteie care a detonat butoiul cu pulbere din Balcani, declanşând Primul Război Mondial.
 
După patru ani, la 16 iulie 1918, familia imperială a Romanovilor a fost asasinată de către bolșevici.
 
 
Sursa foto: captura youtube/arhiva TVR
 
Citește și:

Se împlinesc 100 de ani de la vizita oficială a Ţarului Rusiei, Nicolae al II-lea, la Constanţa
 
 
Comentarii








Cele mai recente postari