Arhive dobrogene Chestionar completat de președintele Comitetului Provizoriu al Plășii Ostrov

Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.
 
Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.
 
Strălucita lucrare a istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţiainiţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şialţiarhiviştidedicaţi în anii următori.
 
În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile  arhivelor din Constanţaşi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.
 
26 septembrie 1949 - Chestionar completat de președintele Comitetului Provizoriu al Plășii Ostrov
 
Din generoasa selecție de documente, observăm că exact în urmă cu 76 de ani, pe 26 septembrie 1949, afost completat, de către președintele Comitetului Provizoriu al Plășii Ostrov, un chestionar privind mai multe problematici, în general, despre noile reglementări specifice regimului totalitar în raport cu atitudinea locuitorilor.
 
„Chestionar completat de președintele Comitetului Provizoriu al Plășii Ostrov.
 
Republica Populară Română. Comitetul Provizoriu al Plasei Ostrov. JudeţulConstanţa.
 
26 septembrie 1949
 
CHESTIONAR
1. Care este starea de spirit a populatiei?
Starea de spirit a plasei Ostrov este în general bună, în afară de următoarele localităţi unde „MISTICISMUL” are influență foarte mare după cum se redă mai jos următoarele cazuri:
a) În comuna Carvăn, satul Velichioi în urma acțiunei de sabotaj pe care a dus-o preotul Moisescu a fost înaintat la Constanţa de organele securităţei.
În urma acestui caz, femeile din satul Velichioi, în număr de circa 30, în ziua de 3 sept. au manifestat pentru reîntoarcerea lui, în fata Tov. Preşedintelui Comitetului Provizoriu al plasci, care se afla deplasat în ziua aceea în satul Velichioi.
În fruntea lor au fost remarcate o femeie anume DIMA, fostă învăţătoareşi fina colonelului Andrecvici, care a fost expropriat.
b) La mănăstirea „DERVENT” zilnic apar femei şi bărbați din alte localităţi, chiar şi din alte provincii ale R.P.R., pentru a se tămădui.
c) În satul Bugeac care aparţine din punct de vedere ad-tiv de orașul Osirov, a fost desființată parohia, pentru care locuitorii satului, bărbaţişi femei, au manifestat pentru reînfiinţarea ei, iar acum suntem informaţi că le-a venit aprobarea pentru funcţionare.
 
2. Ce zvonuri circulă ?
În comuna Canlia s-au lansat afişe scrise cu creionul, multiplicate la indigou, în care spune (sic!) că în curând fostul rege Mihai va veni în ţarăşi vor alunga pe comunişti, de asemenea făcea apel ca să se înroleze în organizaţia „HAIDUCII CODRULUI” și „CANAR AUA FETII” şi „PĂDUREA BABADACULUI”, care sunt conduse de generalul Dragalina. Aceste svonuri scrise pe manifeste s-au găsit la Băneasa. Pentru descoperirea acestor dușmani ai poporului am luat legătura cu securitatea care este în curs de cercetări.
 
3. Cum se manifestă chiaburimea si ce svonuri lansează ?
Chiaburimea lucrează cât se poate de conspirativ, prin uneltele lor ca: Fini, Nepoti, Cumetri, Feciori, Femei, etc., aţâţândîn special asupra problemelor economice (Textile si alimentaţie) și a lipsei de petrol şi chibrite.
 
4. Care este influenta chiaburimei în rândul maselor?
În prezent din cauza lipselor economice care încă mai bântuie, chiaburimea are influență asupra unui procentaj de circa 15-20%.
 
5. Ceatitudine ia țărănimea faţă de chiaburime ?
La noi în plasă se poate spune că țărănimea săracă şimijlocase a izolat complet chiaburimea, deoarece evită să stea cu ei de vorbă, nu intra în discuțiuni cu ei şi a început să-i demaște în orice ocaziune.
 
6. Ce atitudine si prin ce metode sunt demascați chiaburii ?
Chiaburii au o atitudine rezervată la suprafaţă în acțiunile lor faţă de masa muncitoare, totuşi ei lucrează de la om la om colportând tot felul de svonuri, ei sunt demascati de țăranii săraci în cadrul şedinţelor publice din cămine culturale, cooperative, etc.
 
7. Cum este privită problema socializăreiagricuturei ?
Se simte o mare rezervă în această privinţă deoarece chiaburimea lucrează conspirativ iar țăranilor nostri săraci nu le-a iesit din cap toate svonurile mincinoase şi oricum ei se simt legaţi de pământ de care nu vor să se despartă. În plasa noastră au fost făcute 22 Asociaţii de ţărani săraci şimijlocasi care vor munci pământul cu ajutorul tractoarelor de la SMT Coslugea (1151 țărani cu 4086 ha.). Deci 13% din totalul suprafeței arabile a plasei noastre.
 
8. Care este atitudinea aparatului de stat? Cum privesc regimul şi realizările lui ?
Din zi în zi se simte mai apropiați (sic!) de munca şi scopul înalt pe care azi îl au oamenii muncii respectiv aparatul de stat, deoarece mulţi din ei, cum este corpul didactic, au urmat şcolile ICD care într-o mare măsură i-a transformat.
De asemeni un mare examen dă astăzi aparatul fiscal care de felul cum va lucra pe teren pentru încasarea impozitelor va depinde însăşiexistenţaşi aplicarea bugetului statului.
În general la comitetele provizorii ale noastre şi colectivele lor se observă o poziţienemultumitoare în ce priveşte fixarea salariilor.
 
9. Cum sunt privite comitetele provizorii de către mase ?
În general comitetele provizorii sunt privite foarte bine de către mase datorită spiritului larg pe care îl au pentru gospodărirea treburilor obşteşti la care este consultată permanent masa precum şiorganizaţiile de mase iar orice probleme se rezolvă local.
 
10. Care este atitudinea naționalităților conlocuitoare fată de regim ?
În această privinţăţinem să menţionăm că nationalitatile conlocuitoare din această plasă(satul Făurei și Cărpiniş) ne dau un larg sprijin în acţiunile noastre, astfel satul Făurei este primul sat în toate acţiunile noastre,
Preşedinte (ss) indsc.
Secretar (ss) indsc.
*SJAN. Constanta, fond Prefectura jud. Constanţa, dosar 4/1949, ff 201, 202.“
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Descarcă gratuit lucrarea Arhive dobrogene“, de Constantin Cheramidoglu din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța
 
 
Citește și:
 
Cea mai recentă apariție editorială a lui Constantin Cheramidoglu: „Arhive dobrogene”, un volum de documente care își propune să aducă la cunoaștere istoria Dobrogei