Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:40 21 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Wallace sau Havuz?!

ro

22 Mar, 2018 00:00 1314 Marime text
Titlul, care poate crea nedumerire, se bazează pe o legătură între Parisul anilor 1870, un englez notoriu şi Constanţa, permiţând o povestioară care se termină cu memoria unui loc al nostru.
 
 
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea se contura unificarea Prusiei cu celelalte state germane. Printre altele, pentru a contracara naşterea unei noi puteri în Europa, Împăratul Napoleon al III-lea al Franţei declară război Prusiei pe 19 iulie 1870.
 
Consecinţe: Franţa este înfrântă în mai multe bătălii, culminând cu capitularea de la Sedan, când însuşi Napoleon al III-lea este luat prizonier.

Urmează asedierea Parisului, iar Willhelm I se proclamă în Sala Oglinzilor de la Versailles primul Împărat al Germaniei.

 
 
 
 

Prin Pacea de la Frankfurt ein Main, Franţa pierde Alsacia şi Lorena şi trebuie să plătească o despăgubire de război uriaşă.

Monarhia nu mai este o opţiune pentru francezi. Destabilizarea ţării face ca în 1971 (martie - mai) comuniştii şi socialiştii (comunarzii) să pună mâna pe putere şi să proclame COMUNA DIN PARIS, înăbuşită în sânge la sfârşitul lunii mai. Franţa devine republică.
 
 
 
 

 
 
 
Sir Richard Wallace (1818-1890) - un bogat colecţionar de artă - era, în 1870, pe timpul bombardamentelor, în Paris, unde avea una dintre reşedinţele sale. El a avut o contribuţie majoră la rezolvarea unor probleme cauzate populaţiei Parisului de război, mai ales celor săraci.
 
El a donat importante sume de bani pentru a înfiinţa un spital şi un serviciu de ambulanţe. Deoarece bombardamentele prusacilor distruseseră o mare parte din reţeaua de distribuţie a apei potabile, ducând la criza de apă şi scumpirea fără precedent a acesteia, Wallace a contribuit la finanţarea refacerii reţelei şi la realizarea unor fântâni publice pentru băutul apei, denumite fântânile Wallace.
 
 
După schiţele lui, sculptorul Charles-Auguste Lebourg a realizat din fontă două tipuri de fântâni: fântâna cu cariatide şi modelul aplicat (montat pe perete). Fântâna cu cariatide are o înălţime de 2,71 m. şi cântăreşte 610 kg. Pe o fundaţie de piatră este aşezat un piedestal octogonal pe care sunt fixate patru cariatide (reprezentând bunătate, simplitate, caritate şi sobrietate), aşezate cu faţa spre cele patru zări, iar braţele lor sprijină o cupolă, decorată în vârf cu patru delfini.
 

 
 

 
Modelul aplicat pe perete este tot din bronz - are o înălţime de 1,96 m şi o greutate de 300 kg. Modelul se termină la partea superioară cu o formă semicircuară, având în centru capul unei naiade (nimfă a izvoarelor, a lacurilor şi a apelor curgătoare). Din gura nimfei se scurge apa într-un mic bazin încadrat de doi pilaştri.
 
Wallace a finanţat realizarea a 50 de fântâni, dintre care 30 în Paris. Cel mai uzitat a fost modelul cu cariatide, amplasat în pieţe publice sau în parcuri. Modelul aplicat s-a folosit mai puţin, în general pe pereţii de spitale. Fântânile au fost vopsite în diferite culori, predominând culoarea verde. După fântânile Wallace (mai ales modelul cu cariatide), care au avut un mare succes, s-au realizat numeroase replici, fiind folosite în numeroase ţări din Europa, America de Nord şi America de Sud atât în secolul al XIX-lea, cât şi în cel următor.
 

 
În Constanţa au existat două replici ale fântânii cu cariatide - un exemplar era amplasat pe bulevardul Elisabeta din Constanţa, vizavi de Casa Pariano (astăzi, Muzeul „Jalea“), iar altul în Piaţa Ovidiu, pe latura de nord.
 
 
 
 


Nu se cunoaşte provenienţa lor, în ce an au fost amplasate în cele două locuri şi nici cum au dispărut. Cert este că existenţa lor e atestată de cele câteva fotografii făcute în perioada interbelică. Cea de pe bulevardul Elisabeta în luna februarie 1929, iar cele din Piaţa Ovidiu - după 1940.
 
 
Recent, Primăria Constanţa a avut o iniţiativă lăudabilă: a achiziţionat o Fântână Wallace, pe care a amplasat-o în Parcul Arheologic din centru, în locul unui havuz care dăinuia de la începutul secolului XX în faţa fostului Cerc Militar.
 
 
 
 
 
 
Clădirea Cercului Militar (cu havuzul in fata intrării) a fost demolată în anii ’60, când s-au construit sediul administrativ al Constanţei (Casa Alba) şi parcul adiacent.
 
Oare se putea lăsa havuzul şi monta Fântâna Wallace în centrul lui, pentru memoria locului?
 
 

 
  Singurul loc unde se mai poate vedea havuzul este (încă) pe Google Maps.
 

 
 
Despre arhitectul Radu Cornescu
 
A absolvit Liceul „Mircea cel Bătrân“, promoţia 1972, după care a urmat cursurile Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“. Până în anul 1990, a lucrat la Institutul de Proiectări, Construcţii şi Urbanism, în prezent activând în cadrul unui birou individual.
Este membru şi fost preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Dobrogea, sub egida căruia a realizat mai multe expoziţii: „Mamaia la 100 de ani“ (2010), „Constanţa engleză“, împreună cu arhitectul Gh. Radu Stănculescu şi arhitectul Dorin Paul Bucur, „Cazinoul din Constanţa - scurtă istorie în imagini“ (2010), „Portul Constanţa - prezent, trecut şi viitor“ (2013), „Clădiri de patrimoniu semnate de arh. Victor Ștephănescu“, „Dezvoltarea oraşului modern Constanţa în raport cu vestigiile cetăţii antice Tomis“, „Constanţa ar fi fost altfel“ (2014), „Anghel Saligny - un făuritor al Dobrogei moderne“ (2015), „Calea ferată engleză Cernavodă - Constanţa“, împreună cu arhitectul Gh. Radu Stănculescu, şi „Arhitectura interbelică pe litoralul românesc“ (2017).
Arhitectul Radu Cornescu este şi autorul albumului „Cazinoul din Constanţa - scurtă istorie în imagini“ şi coautor al volumului „Campania militară a României din 1913 - O istorie în imagini, documente şi mărturii de epocă“.
 
Citeşte şi:
 
Arhitectul Radu Cornescu „Victor Ştephănescu este autorul celor mai multe clădiri de patrimoniu din Constanţa“
 
Arhitectul constănțean Radu Cornescu lansează volumul dedicat unui român de elită
 
O nouă întâlnire în casa ZIUA de Constanţa, cu gândul la viitor prin digitalizarea... memoriei (galerie foto)
 
Arhitectul Radu Cornescu „Dobrogea a devenit modernă odată cu lucrările lui Anghel Saligny / În Constanţa s-a construit mult şi prost“

Ti-a placut articolul?

Comentarii