Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:06 17 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Romaniacurata.ro “SEAP transparentizează sau ascunde date esențiale ale contractelor din bani publici?”

ro

16 Feb, 2015 15:44 800 Marime text
Raportul de țară pe care Societatea Academică din România (SAR) îl pregătește în cadrul proiectului ANTICORRP – Global Trends and European Responses to the Challenge of Corruption scoate în evidență disfuncționalități majore ale instrumentului care ar fi trebuit să asigure transparența procesului de atribuire a contractelor publice – Sistemul Electronic de Achiziții Publice sau, mai pe scurt, SEAP. Analiza din cadrul Raportului SAR ridică o întrebare majoră: nu cumva întregul sistem a fost în așa fel conceput încât să ofere doar o aparență de transparență contractelor publice?
 
Întrebarea e cu atât mai legitimă, cu cât SEAP a fost realizat de grupul de firme UTI, beneficiare, la rândul lor, a unei liste impresionante de contracte cu statul, de la începutul anilor 90 și până în prezent (inclusiv realizarea Agendei Digitale a României, care ar trebui să preia și să eficientizeze SEAP). Pe baza acestor contracte, fondatorul UTI, Tiberiu Urdăreanu, a devenit unul dintre cei mai bogați români, cu o avere estimată la aproximativ 100 de milioane de euro. La începutul acestei luni, Poliția Română a început o operațiune de amploare, cu 146 de percheziții în București și în alte 11 județe din țară, fiind vizate 90 de persoane suspectate de spălare de bani şi evaziune în domeniile IT şi construcţii. Printre firmele la care a descins Poliția regăsim și UTI, alături de alte firme din domeniul IT, Romsys şi Total Network Solution, dar și din domeniul construcțiilor, Erbașu și Strabag. După cum vom arăta în analiza funcționalității SEAP, domeniul construcțiilor pe bani publici furnizează o cifră impresionantă de… erate. În plus, în vara anului trecut, unul dintre directorii UTI a fost trimis în judecată de către DNA, în dosarul președintelui Consiliului Județean Cluj, Horia Uioreanu, sub acuzația de dare de mită. Mita ar fi vizat favorizarea uneia dintre firmele din grupul UTI într-un contract legat de Aeroportul Internațional Cluj.
Un raport în avanpremieră
 
România Curată vă prezintă, în avanpremieră, date din raportul pe țară pe care îl elaborează Societatea Academică din România (SAR) în cadrul proiectului ANTICORRP – Global Trends and European Responses to the Challenge of Corruption. Conform acestui raport, grupul UTI este cel care a realizat, printre altele, instrumentul care ar fi trebuit să asigure transparența procesului de atribuire a contractelor publice – Sistemul Electronic de Achiziții Publice sau, mai pe scurt, SEAP.
 
Analiza modului în care funcționează SEAP (care a presupus o documentare, o verificare și o testare a sistemului de peste șase luni) ridică o întrebare fundamentală: nu cumva întregul sistem a fost în așa fel conceput încât să ofere doar o aparentă transparență a contractelor publice? Întrebarea e cu atât mai îndreptățită cu cât sistemul de monitorizare și verificare a contractelor cu statul a fost realizat de o firmă care i-a adus patronului ei profituri de zeci de milioane de euro din afaceri cu statul!
Cât de funcțional (nu) e SEAP (fragment din raportul de țară)
 
Un instrument care ar fi trebuit să asigure transparența procesului de atribuire a contractelor publice este Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). În realitate, însă, cel puțin pentru cei care vor să vadă ce se întâmpla cu achizițiile publice, SEAP este dificil de folosit în mod eficient. Senzația cu care am rămas după luni de navigare este că SEAP a fost creat pentru a bifa o cerință, funcționalitatea sa fiind departe de una ideală.
 
Utilizarea SEAP devine nepractică atunci când se urmăresc anumite domenii mai largi. Interfața SEAP oferă doar posibilitatea căutării în funcție de câte un singur cod CPV (Codul Comun Internațional Privind Achizițiile de Produse și Servicii) specific. În plus, SEAP nu permite însumarea cifrelor și la orice pas, fie că e vorba de căutare, de trecerea la pagina următoare din lista rezultată în urma căutării, fie că se dorește vizualizarea oricărui anunț, este necesară introducerea unui cod CAPTCHA. SEAP nu permite decât vizualizarea fiecărui anunț în parte, și realizarea de statistici, comparații sau topuri în funcție de valoarea contractelor e de domeniul SF.
 
Nici alte site-uri construite din fonduri europene și dedicate proiectelor finanțate din fonduri europene nu stau mai bine. Detaliile proiectelor de pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (http://www.fonduri-ue.ro/proiect) sau de pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (http://administratie.gisportal.ro/mdrap/) reușesc să nu conțină deloc informații legate de câștigătorii contractelor de achiziție publică.
 
În încercarea de a avea acces la datele din SEAP în mod sistematizat, nici ANRMAP, nici Agenția pentru Agenda Digitală a României nu au putut oferi asistență. Răspunsurile la orice întrebări legate de date, valori, cifre statistice au venit cu întârziere deoarece durează până ce autoritățile publice comunică cu UTI, firma privată care a creat SEAP. UTI este singura companie care știe să rezolve problemele de sistem și singura care are acces la SEAP – baza de date din spatele interfeței online.
 
SAR a plătit abonamente lunare pentru serviciile web – SEAP prin care am putut accesa informațiile din anunțurile respective prin angajarea unui programator care să realizeze extragerea datelor. Însă  problemele tehnice apărute în proces au fost foarte încet rezolvate, tocmai pentru că soluțiile veneau de la UTI. A fost clar că firma nu are o echipă care să se ocupe special cu acest serviciu, iar în vara lui 2014 eram și singurii clienți care îl foloseau. Erorile de serviciu nu au putut fi toate tratate automat, însemnând că scriptul de colectare de date a trebuit supravegheat cu atenție de programator. Apoi, durata în sine de extragere a informațiilor a fost una lungă, întrucât serviciul era limitat din oficiu pentru clienți la 10 înregistrări per interogare. Adică atunci când încercam să colectăm anunțurile, nu puteam să extragem mai mult de 10 fișiere la fiecare contactare a serverului SEAP.
 
În anumite cazuri, verificarea completitudinii datelor a fost dificilă, deoarece nu am avut acces la funcții de verificare a numărului total de înregistrări din baza de date. Am comparat cu numărul de anunțuri afișate pe site-ul http://www.e-licitatie.ro (site-ul oficial al SEAP), însă eratele de exemplu nu pot fi numărate decât manual în online.
 
Odată colectate datele, provocarea apare în a asambla fișierele într-o bază de date coerentă. Tipurile de anunțuri SEAP nu au informațiile împărțite identic (același capitol are denumire sau poziție diferită în anunțuri cu statut diferit). Altfel spus, structura fișierelor rezultate este diferită în funcție de tipul de anunț. În cadrul aceleiași categorii de anunțuri, pot exista sau nu câmpuri suplimentare completate.

Ce ascund miile de erate?

În ceea ce privește eratele la anunțurile din SEAP, ele pot avea structură diferită de la o înregistrare la alta, ceea ce face ca procesarea să necesite un număr considerabil de pași suplimentari pentru a depista toate cazurile posibile și a acționa în consecință. În cadrul conținutului eratelor, informația text introdusă nu respectă nicio standardizare, punctuație sau formatare (Imagine 1 versus Imagine 2). Prin urmare, aplicarea corecturilor specificate de erate reprezintă una dintre cele mai mari provocări în interpretarea datelor.

Poate mai grav, eratele conțin o serie de informații esențiale care nu se regăsesc în nicio altă secțiune a SEAP. Mulți utilizatori au completat în erate informații referitoare la contracte subsecvente (în baza unui acord cadru) – numărul contractului, denumirea firmei contractante, valoarea contractului. Este vorba de 1243 modificări în 766 de erate (din 2446 erate la anunțuri de atribuire), adica 31% din cazuri. Încă nu este clar dacă aceste alegeri au fost realizate în cunoștință de cauză, cu scopul îngropării unor contracte, sau fiindcă la momentul respectiv, nu se cunoștea o altă modalitate de a adăuga unui acord cadru contracte subsecvente.

În mod interesant, cele mai multe erate la Anunțuri de Atribuire (40% din total) vizează sectorul construcțiilor (am luat în considerare diviziile CPV 44, 45 și 71). Însă poate și mai periculos, cele mai multe erate modifică anunțuri de participare (Figura 3). Aceasta înseamnă că regulile jocului – cerințele pe care trebuie să le îndeplinească o firmă concurentă, termenele limită până la care se pot înscrie concurenții, valori estimate ale contractelor etc. – au fost schimbate pe parcursul procedurii de atribuire, fie în urma unor contestații sau solicitări de clarificări, fie în urma deciziilor autorităților contractante. Cele 30 846 de erate la anunțuri de participare (85% din total) indică în mod clar încercarea de manipulare a acordării preferențiale a contractelor de achiziție publică.

Urmărind conținutul eratelor am ajuns la concluzia că firma UTI nu a introdus niciun sistem de validare a datelor. Anunțurile de atribuire, cel puțin, pot fi publicate fără să fi verificat înainte corectitudinea lor sau introducerea unor câmpuri obligatoriu de completat. (Mai multe amănunte, în curând, în raportul SAR).

Cine e Tiberiu Urdăreanu și UTI. Avere de 100 milioane de euro

Tiberiu Urdăreanu figura, în 2014, pe locul 46 în TOP 300 Capital al bogătașilor României, cu o avere evaluată la 98-100 milioane de euro. Asta după ce, la un moment dat, ajunsese până pe locul 21, cu averea estimată la 180-200 milioane de euro. Bogăția lui Urdăreanu se bazează pe grupul de firme UTI, înființate imediat după 1990, care au la activ o listă absolut impresionantă de contracte cu statul.
 
Citeşte integral articolul pe RomaniaCurata.ro

Sursa text şi foto: romaniacurata.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii