Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:50 16 10 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Evaziune fiscală la recepţie, marca Adamescu, Copos şi Murrad (document drept la replică)

ro

19 Sep, 2013 14:09 3331 Marime text
Încasări de zeci de milioane de euro, profituri cât o pensiune cu trei camere de la ţară. Hotelurile de lux de pe litoralul românesc produc bani buni în sezonul estival, dar patronii acestora declară sume infime la bugetul de stat. Dacă este să ne luăm după raportările de la Fisc, oameni de afaceri ca George Copos, Dan Grigore Adamescu sau Mohammad Murat fac adevărate acte de caritate la malul mării.

Ministrul Turismului a aratat în repetate rânduri cu degetul spre hotelierii de pe litoral şi evaziunea pe care aceştia o practică, la scară mai mică sau mai mare, în fiecare sezon estival.
Din păcate pentru bugetul de stat, nici Maria Grapini şi nici instituţiile responsabile cu controlul activităţilor din turism nu au reuşit mare lucru. Patronii hotelurilor de pe litoral se îmbogăţesc în fiecare vară, însă în bilanţurile contabile declară că sunt săraci lipiţi. Şi nu vorbim aici de localnicii care zdrăngăne legătura de chei prin gări sau pe marginea şoselei, în încercarea de a închiria dormitorul soacrei, ci de imperiile hoteliere, controlate de miliardari de top.
Cartierul de lux ridicat de omul de afaceri libanez Mohammad Murrad, patronul lanţului fast food Spring Time, pe plaja dintre oraşul Năvodari şi staţiunea Mamaia nu face nici o ceapă degerată dacă e să dăm crezare raportărilor contabile.
Phoenicia Holiday Resort, cel mai nou şi mai mare complex all inclusive de pe litoralul românesc, are 1.200 de locuri de cazare, este arhiplin, dar nici una dintre societăţile cu răspundere limitată din spatele cartierului de lux nu raportează încasările imense din sezon. Din contră, dacă arCopos fi să ne luăm după datele financiare, afacerea controlată de preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc scârţâie rău de tot.
Lanţurile hoteliere Phoenicia şi Perla sunt reprezentate în Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT) de cinci firme, trei SRL şi două societăţi pe acţiuni: Mandi Logistic SRL, Phoenicia Express SRL, Laricont 2007 SRL, Perla Majestic SA şi Phoenicia Hotels SA. Laricont SRL a avut anul trecut un profit net de numai 180.730 de lei, respectiv puţin peste 40.000 euro. Firma are 13 salariaţi şi a consemnat în 2012 o cifră de afaceri de aporape patru milioane de lei. În 2011, situaţia nu a diferit prea mult, cu excepţia faptului că firma avea 23 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 2,6 milioane de lei, profitul net fiind de 185.219 lei.
În 2010, an greu în plină criză, cifra de afaceri a firmei a mers binişor, respectiv 3,8 milioane lei, însă profitul net a fost de doar 6.611 lei. Laricont a fost înfiinţată în 2007 şi are sediul în Mamaia. Restul firmelor, cu excepţia SC Perla Majestic SA, sunt greu de găsit în baza de date financiară, întrucât din 2009 nu au mai depus raportări contabile.
Phoenicia Hotels deţine şase complexuri hoteliere pe litoral, cu grad ce confort de trei şi patru stele. Acestea totalizează peste 1.400 de camere. Dacă ne raportăm numai la cele trei luni de sezon estival, deşi o parte dintre aceste hoteluri sunt deschise şi în extrasezon, precum şi la un tarif mediu de 200 de euro pe noapte (cu toate că, în regim de all inlcusive, o cameră poate să ajungă la un tarif dublu), la un grad de ocupare de numai 60%, rezultă că toate cele şase unităţi hoteliere produc 168.480 euro în fiecare zi de sezon. Cele aproximativ 100 de zile de sezon estival pe litoralul românesc ar trebui să-i aducă holdingului Phoenicia încasări de 16,8 milioane de euro. Asta fără să mai punem la socoteală restul de opt unităţi de cazare pe care grupul le administrează în Capitală.

Evaziunea de la Eforie

Aceeaşi situaţie o întâlnim şi în cazul societăţii Ana Hotels, controlată de George Copos. Compania hotelieră deţine şase hoteluri, din care unul este situat pe litoral.
Hotel Europa Noaptea1Hotelul Europa din Eforie Nord dispune de 221 de camere, un grad de confort de patru stele şi are un preţ mediu de 100 euro pe zi de persoană. Dacă aplicăm acelaşi raţionament de mai sus rezultă că hotelul lui Copos de pe litoral poate produce 2.210 euro pe zi, respectiv 2,2 milioane de euro (9,9 milioane de lei) în fiecare vară. Chiar dacă-i acordăm clemenţă şi considerăm, ca în precedentul caz, un grad de ocupare de numai 60%, tot rezultă încasări de 1,32 milioane de euro.
Şi acest hotel este deschis tot timpul anului şi dispune de un centru SPA şi facilităţi balneo, care aduc încasări suplimentare. Cu toate acestea, Ana Hotels s- a declarat cu pierderi de aproape un milion de euro anul trecut. Potrivit raportărilor financiare, în 2012 compania-mamă Ana Hotels a avut o cifră de afaceri de peste 111 milioane de lei, venituri de 123,8 milioane de lei, cheltuieli de 124,5 milioane de lei şi o pierdere netă de 920.234 de lei. Şi asta după ce în 2011 compania avusese doar 257.164 de lei profit iar cu un an în urmă Ana Hotels înregistrase o pierdere netă de peste opt milioane de lei.
Chiar dacă o parte dintre hoteluri nu ar funcţiona aşa cum ar trebui, raportul dintre încasări, venituri, cheltuieli şi profitul declarat este mult prea mare. Mai ales că nici unul dintre investitorii de pe litoral, dar mai ales Copos, cunoscut pentru buzunarul extrem de strâmt atunci când vine vorba despre propriii bani, nu ar mai menţine în funcţiune un hotel care merge în pierdere.

Pierderi de cinci stele la Rex

Nici afacerea estivală a omului de afaceri Dan Grigore Adamescu nu merge prea bine pe litoral, dacă e să luăm de bune raportările de la Fisc.
Proprietarul hotelului de cinci stele Rex din Mamaia, declarat monument istoric, a decis să supună hotelul unor lucrări de reabilitare, astfel că Adamescu Agerpresacesta este în prezent închis. Acum unitatea hotelieră nu aduce profit, însă dacă urmărim raportările financiare din anii când hotelul a funcţionat, mai întâlnim încă un miliardar sărac. Rex Mamaia SA, firma care administreză hotelul, a înregistrat în 2010 şi 2011 pierderi de aproape 1,6, respectiv 1,8 milioane de lei, în condiţiile în care unitatea hotelieră funcţiona la capacitate maximă, iar cele 102 camere ale unităţii hoteliere aduc, la un tarif mediu de 200 de euro pentru o noapte, venituri de 20.000 de euro zilnic, respectiv două milioane de euro (nouă milioane de lei) în fiecare vară.
Începând din toamnă, toţi hotelierii vor fi obligaţi să plătească o taxă pe cameră, care va fi stabilită în funcţie de clasificarea hotelului şi de zonă. Noul sistem de impozitare a produs vii proteste în rândul hotelierilor de pe litoral, însă acest lucru nu a schimbat cu nimic optica autorităţilor. „În ultimele şase luni, am primit foarte multe reclamaţii că există o neînregistrare a turiştilor şi multe alte lucruri care nu sunt evidenţiate fiscal", a motivat Maria Grapini, ministru delegat pentru Mediu de Afaceri şi Turism.

Operaţiunea „casa de marcat”

În prezent nu există un sistem unic de evidenţă a turiştilor, astfel că nimeni nu poate spune căt de amplu este fenomenul evaziunii fiscale la recepţiile hotelurilor.
Garda Financiară Constanţa a început în acest sens, o acţiune de control în staţiuni, însă rămâne de văzut dacă operaţiunea va avea rezultatele scontate. „Există aparate de marcat fiscale în toate recepţiile, însă rămâne de văzut dacă acestea sunt şi folosite”, a precizat Ciprian Fronea, directorul Gărzii Financiare Constanţa, care a explicat că, în cazul în care vor fi descoperiţi hotelieri care nu înregistrează veniturile, aceştia riscă amenzi între 8.000 şi 10.000 de lei, plus măsura complementară de suspendare pentru trei luni a punctului de lucru. Hotelierii constănţeni nu par prea speriaţi de amenzi, mai ales dacă şi-au umplut buzunarele cu bani negri în această vară, iar o suspendare a punctului de lucru nu îi va afecta prea tare la final de sezon.


Fraţii „Frutti Fresh”, un nou sezon falimentar

NationalMiliardarii Ioan şi Viorel Micula figurează printre cei mai importanţi proprietari de hoteluri de pe litoral şi în acelaşi timp, printre cei mai mari datornici. Cei doi au achiziţionat în urmă cu zece ani 12 hoteluri de pe litoralul românesc, majoritatea în mandatul fostului ministru al Turismului Dan Matei Agathon. La acea vreme, specialiştii din turism au acuzat ilegalităţi în procesul de atribuire şi faptul că firmele celor doi miliardari erau pline de datorii în momentul privatizării. La un deceniu după acest scandal, afacerea hotelieră a miliardarilor bihoreni este în pragul falimentului. După mai multe încercări de vânzare a hotelurilor care merg în pierdere, patronii au abandonat unităţile de cazare. 2013 se anunţă un nou an pe pierdere pentru hotelurile „Frutti Fresh”. În fiecare an lanţul hotelier Micula bifează pierderi de ordinul milioanelor de lei şi, cum vânzările de hoteluri merg prost pe litoral, cei doi miliardari nu au şanse să-şi rezolve prea curând problemele.

Sursa: ziaruldeinvestigatii.ro
 

DREPT LA REPLICĂ

 
Nota redacţiei
 
Am primit de la ANA Hotels, următorul comunicat de presă pe care îl prezentăm integral, deşi considerăm că acesta ar fi trebuit să fie direcţionat către ziaruldeinvestigatii.ro/blog/posts de unde a fost preluat de cotidianul ZIUA de Constanţa.
Aceasta, pentru a demonstra buna noastră credinţă şi receptivitatea faţă de opiniile celor al căror nume apar inserate pe paginile noastre de internet.

COMUNICAT DE PRESĂ


referitor la articolul „Evaziune fiscală la recepţie, marca Adamescu, Copos şi Murrad”, apărut în „Ziua de Constanţa”, ediţia electronică din data de 20 septembrie 2013

În legătură cu articolul mai sus amintit avem de făcut câteva precizări.

Ideea indusă de autor, aceea că Ana Hotels ar putea fi suspectată de evaziune fiscală, este complet eronată şi răuvoitoare. În sprijinul acestei afirmaţii putem aduce mai multe argumente.

În primul rând considerăm că autorul articolului dovedeşte un dispreţ suveran faţă de adevăr, faţă de munca de documentare şi faţă de deontologia profesională, care, toate acestea, l-ar obliga să îşi informeze corect cititorii. Câteva exemple de informare incorectă sunt mai mult decât semnificative:
- Compania hotelieră ANA HOTELS deţine NU şase hoteluri, ci şapte, dintre care NU unul ci două sunt situate pe litoral;
- Hotelul „Europa” din Eforie Nord NU este deschis tot timpul anului, ci, începând din anul 2010, funcţionează doar din aprilie până în octombrie, adică doar circa ŞASE LUNI ŞI JUMĂTATE pe an;
- La hotelul „Europa” din Eforie Nord tariful mediu pe sezon NU ESTE de 100 euro pe zi de persoană, ci de 49 euro pe zi, PE CAMERĂ, NU PE PERSOANĂ; este ştiut că o cameră de hotel are, în general, două locuri, nu unul; deci, preţul pe persoană este de 24,50 euro pe zi de persoană;
- Gradul de ocupare pe sezon, adică din aprilie până în octombrie, NU este nici de 100%, nici de 60 %, ci este, în medie, de 55 %;
- Afirmaţia că „hotelul lui Copos de pe litoral poate produce 2.210 euro pe zi, respectiv 2,2 milioane de euro (9,9 milioane de lei) în fiecare vară” este eronată; în realitate veniturile bugetate ale hotelului „Europa” pentru 2013 sunt de 3.031.000 euro;
- Articolul conţine greşeli de aritmetică; 221 înmulţit cu 100 fac 22.100 şi nicidecum 2.210, cum se arată în articol; în acelaşi context, în opinia autorului, pierderea companiei mamă - din anul 2012, în valoare de 920.234 de lei, reprezintă „pierderi de aproape un milion de euro”; calculul arată însă că la o rată de schimb medie anuală, în 2012, de 4,4560 lei pentru un euro, pierderea reală este de 206.516 euro, şi nicidecum de UN MILION, respectiv este de 4 ori mai mică ! Probabil că toate raţionamentele cuprinse în articol au la bază acelaşi tip de calcul !

În al doilea rând suntem surprinşi de nonşalanţa cu care autorul amestecă „merele” cu „perele”, adică rezultatele financiare REALE, publicate oficial, ale companiei – mamă, ANA Hotels cu cele IPOTETICE, IMAGINATE DE AUTOR, ale punctului de lucru „Hotel Europa Eforie Nord”.

În al treilea rând regretăm că în „Ziua de Constanţa” articolele cu conţinut economic sunt scrise de persoane care nu deţin nici cunoştinţele de specialitate, nici informaţiile necesare unei corecte informări a publicului. Un jurnalist economic specializat în turism ar fi trebuit să ştie că, pentru ridicarea standardelor de confort ale hotelurilor sale, ANA Hotels a făcut în ultimii ani eforturi investiţionale foarte mari, de peste 25 de milioane de euro, realizate inclusiv prin contractarea unor credite a căror rambursare presupune costuri ridicate. Aceste investiţii, care se amortizează în mai mulţi ani, conform Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, ca şi mecanismele economice specifice referitoare la dobânzi şi la cheltuieli cu diferenţele de curs valutar - împrumuturile contractate fiind în valută – sunt cele care au generat pierderile raportate de societate, şi nicidecum tentativele de evaziune fiscală.

Pe baza celor prezentate mai sus este evident pentru orice om de bună credinţă că nici la „Europa” şi nici în vreo altă locaţie care aparţine companiei Ana Hotels - companie care, în 2013, va avea venituri de circa 27 de milioane de euro - nu poate fi vorba despre nici un fel de evaziune fiscală atâta vreme cât hotelurile funcţionează perfect legal, practicând tarife corecte, corespunzătoare serviciilor oferite.

Având în vedere erorile conţinute de articolul la care ne referim, ne exprimăm regretul că informarea cititorilor ziarului „Ziua de Constanţa” se face în acest stil amatorist. Sperăm că apariţia în mass media a acelui text este o întâmplare nefericită, care nu trebuie să caracterizeze publicaţia amintită. Ar fi păcat ca cititorii să ajungă la concluzia că sunt dezinformaţi cu bună ştiinţă şi cu lipsă de respect faţă de ei.

Solicităm ca, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precizările noastre să fie aduse la cunoştinţa publicului dumneavoastră.

Director de comunicare al SC ANA HOTELS SA,

Mircea Moldovan
 


 

Ti-a placut articolul?

Comentarii