#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (XLIII). Uniunea proprietarilor de autobuze

 
Vă propun o temă interesantă referitoare la transportul public din orașul de la malul mării în perioada interbelică, realizat prin intermediul unor antreprenori care se organizaseră într-o Uniune a proprietarilor de autobuze din oraș, precum și transportul cu birjele.
 
În anul 1934 prin adresa cu numărul 13182, din 12 iunie, Primăria Constanța era informată cu privire la intenția de a participa la licitații pentru anumite trasee de transport public, de către Uniunea Proprietarilor de autobuze din oraș. Această Uniune era organizată și funcționa în conformitate cu reglementările legale aflate în acel moment în vigoare.
Automobiliștii veneau și cu o propunere în avantajul călătorilor, reducând prețul biletelor de călătorie. Acest lucru ducea la o concurență între proprietarii de autobuze.





La 15 iunie 1934 aceștia adresau o solicitare primarului orașului prin care îl anunțau că vor reduce tarifele la cursele către stațiunea Mamaia, la 8 lei de persoană, iar copii urmau să plătească jumătate din valoarea biletului de călătorie, dacă aveau până la 10 ani împliniți.
 
Această ofertă venită din partea Uniunii Proprietarilor de autobuze era valabilă în sezonul estival și doar pentru traseul către Mamaia. Se solicita, totodată prelungirea traseului până la Cazino, în Mamaia, cu linia 1 și linia 2 de autobuze. Aceste solicitări veneau și din partea muncitorilor și funcționarilor portuari.
 
Primarul Horia Grigorescu remite solicitarea aceasta șefului poliției municipiului Constanța, cu recomandarea de a pune în aplicare scăderea tarifelor de călătorie până în Mamaia. În ceea ce privește prelungirea traseelor, aceasta urma a se discuta în altă ședință a Consiliului Comunal.
Scăderea tarifelor automobiliștilor va nemulțumi birjarii, care își vedeau amenințate veniturile. Aceștia depuneau o plângere la Primărie, în care aduceau în discuție scăderea veniturilor, lipsa nutrețului pentru cai, în condițiile în care avem de-a face cu efectele crizei social-economice de supraproducție și cu seceta din anul respectiv. Se invoca faptul că prețul unei călătorii cu autobuzul era de 5 lei de persoană, iar prețul unei curse cu birja era 10 lei de persoană. Birjarii propuneau tariful de 15 lei de persoană pentru a putea continua activitatea. Subscriau acestei solicitări un număr de 23 de birjari cunoscuți ai orașului, printre care: Ion Maxim, Dumitru Marinescu, Radu Hanu ș.a.
 
Primăria era interesată să impună taxe care să aducă bani în bugetul comunei urbane, în condițiile resimțirii crizei economice. O astfel de taxă era cea de 5% asupra biletelor, taxă ce fusese introdusă în anul 1934. Transportatorii au dat în judecată Primăria și au reușit să obțină în instanță anularea acesteia. Mai mult, instanța hotăra și restituirea taxelor deja încasate. Această intenție a Primăriei fusese dejucată de transportatori, care nu mai doreau să plătească taxe suplimentare, veniturile lor fiind diminuate considerabil în perioada 1929-1933.
 
Așadar, transportul public al orașului era disputat între transportatorii ce beneficiau de mijloace moderne, mult mai rapide și cei care foloseau vechile metode de transport, tradiționale, mai puțin costisitoare, dar care își pierdeau din atractivitate.
 
Bibliografie selectivă:
SJANC, Fond Primăria Constanța, dosar 9/1935
SJANC, Fond Primăria Constanța, dosar 10/1934
***Tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului, București,1988
***Albumul dobrogean pe anul 1911. Constanta si Tulcea, 1911
Petre Covacef, Onomastica străzilor din Constanța, Editura Ex Ponto, Constanța, 2010
Th. Ionescu, Constanța și Tekirghiolul, Ghid ilustrat, 1924
Marin Ionescu Dobrogianu, Dobrogia în pragul veacului al XX-lea, Atelierele grafice Socecu, Bucureşti, 1904
***Dobrogea.Cincizeci de ani de vieață românească, Editura Cultura Națională, București, 1928
 
Despre Adrian Ilie
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri post universitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiului Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (XLII). Transportul public cu autobuze, pe străzile orașului