#citeșteDobrogea Istoria Dobrogei – Bibliografie - Teofrast (372 î. H. –287 î. H.) – „Viața plantelor”, „Cauzele plantelor”

24 Jun, 2023 00:00 Marius TEJA 3012 Marime text

Versiune printabila

Grecul Teofrast s-a născut la Eresos, în insula Lesbos din Marea Egee, dar cea mai mare parte a vieții a trăit-o la Atena, unul din marile centre ale lumii grecești.
În polis-ul atenian, el a fost elevul marelui filozof grec Aristotel(384 î. H. – 322 î. H.), iar după moartea acestuia a condus Școala peripatetică înființată de maestru.
S-au păstrat studiile botanice „Istoria plantelor” (nouă cărți) și „Cauzele plantelor” (6 cărți), precum și popularul studiu psihologic „Caractere”. (ed. Gh. Ștefan 1964)

Teofrast a moștenit de la Aristotel și biblioteca și grădina botanică.
Opera sa a constat din 200 de lucrări în diverse domenii: științele naturii, estetică, metafizică, politică și psihologie.
Cele nouă cărți ale Istoriei plantelor au următoarele titluri: „Părţile plantelor şi morfologia lor”; „Îngrijirea copacilor”; „Descrierea copacilor de pădure“; „Plante din ţări străine şi bolile plantelor”; „Pădurea şi utilizarea lemnului”; „Despre arbuşti şi despre flori“; „Despre legume, zarzavaturi şi îngrijirea lor”; „Despre graminee, leguminoase şi agricultură”; „Despre ierburile medicale”.Descriind 500 de specii de plante, Teofrast a realizat un sistem de clasificare care a fost utilizat până în secolul XVIII, el putând fi considerat astfel ca „părintele botanicii”. („Biologie generală”)

În cartea IX din „Istoria plantelor”(capitolul 15, paragraful 2) din, botanistul grecdescrie plantele otrăvitoare din regiunile sciților de la nord de Dunăre: „(...) Ținuturile de la miazănoapte, miazăzi și de la răsărit au plante cu puteri minunate. Astfel, în Etiopia există o rădăcină cu ajutorul căreia sunt unse săgețile care aduc moartea. La sciți crește aceasta și multe altele, care omoară imediat pe cei care au de a face cu veninul lor, altele într-un răstimp nu prea îndelungat, altele după multă trecere de vreme, încât oamenii se sting cu încetul.” (ed. F. Wimmer, 1866)
Abilitatea renumiților arcași călări sciți de a folosi veninul de viperă pentru otrăvirea săgeților fusese menționată chiar și de Aristotel în „Povestiri minunate”.

În cartea III din „Cauzele plantelor” (capitolul 23, paragraful 4), Teofrast explică din punct de vedere climatic productivitatea cerealelor în regiunile Mării Negre (Pontos Euxinos) și Traciei: „E bună și zăpada deoarece dospește pământul și-l înmoaie; îi dă hrană, și acoperindu-l, îi sporește căldura și întărește rădăcina. Astfel se lămurește și întrebarea de ce ținuturile reci și calde produc cereale, cum ar fi Tracia, Pontul, Libia și Egiptul.”
De asemenea, Aristotel a vorbit despre clima din regiunea Mării Negre în „Meteorologicele”.

Bibliografie cronologică
Theophrasti Eresii Opera quae supersunt omnia graece recensuit, latine interpretatus est..., Fridericus Wimmer, Firmin Didot, Paris, 1866.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P. R., București, 1964. (XXIX. Teofrast)
***, Mari biologi ai Antichității. Teofrast, „Biologie generală”, http://www.biologie-generala.ro/biologi-antichitate/teofrast

sursa foto: ZIUA de Constanța

Despre Marius Teja

Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.

Citeşte şi:
#citeșteDobrogea - Istoria Dobrogei – Bibliografie - Pseudo Calistene – „Viața și faptele lui Alexandru Macedon”

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii