#citeșteDobrogea Anumite aspecte legate de organizarea și funcționarea sistemului de educație în Medgidia, în perioada 1916-1935

22 Aug, 2023 18:00 Adrian ILIE 1522 Marime text

Versiune printabila

În localitatea situată în zona centrală a provinciei situată între Dunăre și Marea Neagră, a existat permanent un interes pentru a crea condițiile optime desfășurării unui învățământ de calitate, cu scopul instruirii, dar și al reducerii analfabetismului, mai ales în rândul categoriilor sociale dezavantajate.

În ceea ce priveşte situaţia şcolară, în perioada Marelui Război, aceasta încetase, ca urmare a nesiguranţei locuitorilor, dar mai cu seamă a copiilor.

Cadrele didactice ce își desfășurau activitatea în urbe, precum Oprea Hârâciu, învăţător definitiv şi Dragomir Stănescu, învăţător provizoriu, au fost mobilizați în Armata Țării și au fost nevoiți să participe la operațiunile militare ale Primului Război Mondial. Unii dintre fiii Medgidiei și-au pierdut viața, printre aceștia numărându-se și învățătorul Hârâciu.

Distrugerile cauzate de bombardamentele din timpul conflictului, au provocat distrugeri, meşterul Albert Kimbaum se ocupase de învelişul castelului de apă, iar meşterul Florian Secichar reparase acoperişul şcolii de fete, afectat serios de război.

În perioada 1919-1920, educația se reluase în oraș, iar în 1922 funcţiona un Gimnaziu mixt cu 4 clase prin strădania lui Traian Petricu, preşedinte al Comisiei interimare a localității, cursurile fiind frecventate de 175 de elevi, instruiţi de 10 profesori.

În perioada interbelică, din punct de vedere al educţiei, aceasta se desfăşura în cadrul Gimnaziului mixt „ Inginer I.Ghe. Duca”, avându-l ca director pe Ştefan Pretorian. Frecventau cursurile 101 elevi, dintre care 97 erau români, trei greci şi un italian.

În cadrul școlii se organizau activităţi culturale sub egida Societăţii culturale „Doctor Istrate”, care îşi desfăşura activitatea neîntrerupt în toată perioada interbelică.

În anul 1927, la serbarea şcolară desfăşurată la Şcoala primară de fete din Medgidia, s-au implicat institutorii C. Ştiucă, Stegaru, E. Simionescu şi Tulea. Avem numele unor dascăli ai urbei care s-au implicat în activități extrașcolare.

Politicienii nu scăpau prilejul de a se lăuda cu rezultatele obținute în timpul guvernării lor. Astfel, într-o întrunire a liberalilor constănțeni organizată la Medgidia şi prezidată de Aurel Oancea, institutorul Ioan Căciulă, arăta cu prilejul intervenţiei sale, înfăptuirile Partidului Naţional Liberal, pentru şcoală.

Pe aceiași linie primarul liberal al Medgidiei, Traian Petricu, anunţa în luna octombrie 1935, că oraşul de pe Valea Kara-Su, avea un buget de 4-5 milioane de lei anual. Acesta afirma:

„Am mândria s-o spun că printr-o gospodărire bine chibzuită, printr-un control riguros asupra veniturilor şi mânuirea banilor publici, fără a face vreun împrumut, am izbutit să ducem la bun sfârşit o seamă de lucruri de interes obştesc şi să dăm oraşului o înfăţişare civilizată din toate punctele de vedere".

Printre realizările administrației Petricu se pot enumera:
- împrejmuirea localului Gimnaziului mixt;
- inaugurarea noului Gimnaziu, ce fusese început de fostul edil Costică Golea, în 1926, lucrându-se la acesta mai bine de 9 ani; lucrările la noul gimnaziu au demarat în având ca punct de plecare suma de 1.500000 lei, Ministerul de resort a aprobat suma de 200.000 lei, iar prin acţiunile deputatului de Medgidia, a fost colectată suma de 300.000 lei.
- reparaţia a trei localuri de şcoli primare, pentru care a fost alocată suma de 15.106 lei. După cum se poate observa, erau alocate sume din bugetul comunei urbane pentru a moderniza școlile din localitate.

În perioada interbelică îşi desfăşurau activitatea mai multe instituții școlare precum:

Şcoala primară de băieţi nr.1, ce fusese construită în 1907, din fondurile Primăriei;
Şcoala primară de băieţi nr.2, construită din piatră şi cărămidă, în anul 1913;
Şcoala de fete nr.1, în apropierea Bisericii, ce a fost construită în anul 1907. Școlile fuseseră onstruite înainte de război, dar acesta le afectase și era nevoie de reparații și de modernizarea acestora.

Cu prilejul zilei de 8 iunie 1935, ce marca sărbătoarea „restauraţiei carliste”, la cinci ani de la instaurarea acesteia, au fost susţinute discursuri de către părintele V. Neagu şi de către învăţătorul Şişu, cu referire la eveniment, la implicațiile sale și la rolul școlii în societate.

Putem conchide prin a spune că în perioada avută în vedere, activitatea educativă la nivelul orașului a fost intensă, încercându-se modernizarea școlilor și educarea tinerei generații în raport cu regimul politic, cu evenimentele și starea de spirit din epocă.

Bibliografie selectivă

SJANC, fond Primăria Medgidia, Dosar 1/1919
N.Georgescu, Învăţământul în Dobrogea, în vol.Dobrogea. 50 de ani de vieaţă românească
***Bugetul de venituri şi cheltuieli ale Comunei urbane Medgidia (1897-1944), aflat la B.J. „I.N.Roman”, rola I.
Valentin Ciorbea, Evoluţia Dobrogei între 1918-1944, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2005
Adrian Ilie, Medgidia, Istoria orașului din 1918 până astăzi, Editura Ex Ponto, Constanța, 2013
Marea Neagră, an IV, nr.200, 1927
Idem, IV, nr. 11, din 29 aprilie 1934
Voinţa Dobrogei, VI, nr. 13, din 5 iulie, 1936

Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

Citește și:
#citeșteDobrogea Implicarea guvernelor național-țărăniste în realizarea colonizărilor rurale din Dobrogea, în anii '30

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii