​Arhive dobrogene Raportul procurorului general al Parchetului Curții de Apel Constanța privind situația din oraș în urma bombardamentelor

 

Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.
 
Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.
 
Lucrarea istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţia iniţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şi alţi arhivişti dedicaţi în anii următori.
 
În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile  arhivelor din Constanţa şi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.
 

 
Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 85 de ani, pe 21 iulie 1941, procurorul general al Parchetului Curții de Apel Constanța a emis un raport privind situația din oraș în urma bombardamentelor. Documentul de arhivă este adresat ministrului Justiției. La acea vreme, guvernul era condus de Ion Antonescu, iar Ministerul Justiției, de profesorul de drept roman, Constantin C. Stoicescu.  Lucrarea elaborată de Constantin Cheramidoglu cuprinde mai multe astfel de rapoarte, precum cel emis de același procuror pentru bombardamentele de la finalul luni iunie 1941.

„Parchetul General de pe lângă Curtea de Apel Constanţa
Nr. 1115
1941 iulie 21.
Confidențial-personal.
 
Domnule Ministru,
 
În conformitate cu dispozitiunile ordinului Domniei Voastre nr. 135.153/940, avem onoare a vă raporta următoarele:
 
În ziua de 10 iulie a.c. la ora 20,40 s-a dat o alarmă aeriană, după care au evoluat deasupra orașului avioane inamice, care însă n-au lansat nici o bombă.
 
În noaptea de 10/11 iulie a.c. organele de poliție efectuând o razie generală în cuprinsul acestui municipiu, au condus la Chestura un număr de 39 indivizi suspecți, a căror identitate a fost stabilită acolo.
 
În noaptea de 11/12 iulie a.c. la ora 1,50 s-a dat o nouă alarmă aeriană, care a durat până la ora 2,15, în care timp şi-au făcut apariția deasupra oraşului avioane inamice, care au lansat un număr de 5 bombe false de lemn, conţinând manifeste de propagandă, scrise în limba germană,având ca subiect discursul lui Stalin, citit de catre Molotov la microfon în ziua de 22 iunie 1941, iar al doilea manifest adresat soldaţilor germani, de către Alfred Liskof, soldat german făcut prizonier de către sovietici.
 
Din primul manifest reiese că Stalin cere popoarelor sovietice să lupte contra fascismului şi national-socialismului, iar în al doilea manifest, soldatul Alfred Liskof arată că este bine tratat de către trupele sovietice în prizonierat; manifestele au fost ridicate şi predate biroului de siguranţă local, luându-se totodată măsuri ca populaţia să predea aceste manifeste autorităţilor în drept.
 
Tot în ziua de 11 iulie a.c. s-a făcut o triere a indivizilor reţinuţi la şcoala primară nr. 1 din localitate, pentru internare în lagăre, hotărându-se ca grupul de evrei să fie transportat în lagărul din comuna Osmancea, jud. Constanta, un alt grup de polonezi si ruși suspecți să fie înaintați lagărului din oraşul Turnu-Măgurele, iar ultimul grup de muncitori să fie plasați la muncile agricole din acest judeţ sub supravegherea organelor jandarmeriei.
 
În noaptea de 12/13 iulie a.c. s-a dat o singură alarmă aeriană, care a durat 20”, fără a apărea avioane inamice. La această dată au fost înaintați sub escortă în lagărul de la Cobadin un număr de evrei, de către organele de Poliţie.
 
În noaptea de 14/15 iulie a.c. la ora 0,50 s-a dat o alarmă care a durat până la ora 1,30, iar avioanele inamice care au apărut nu au lansat nici o bombă. În aceeași noapte, la ora 1,35 s-a dat o a doua alarmă care a durat până la ora 2,15, în timpul căreia s-au auzit avioane inamice evoluând deasupra oraşului, dar au fost îndepărtate de artileria A.A. fără să fi lansat vreo bombă.
 
În ziua de 17 iulie a.c. organele polițienești au înaintat spre internare în lagărul de la T. Măgurele, un număr de 180 indivizi suspecți aparţinând diferitelor naţionalităţi străine. 
 
Am constata că majoritatea magazinelor comerciale din acest oraş, care sunt deschise, sunt deţinute în majoritate de români, iar comercianții de origine străină (greci şi armeni) sunt refugiați în diferite comune din acest judeţ.
 
În ce privește mersul justiţiei se constată că aproape toate cauzele și, în special cele de natură penală, s-au amânat şi se amână pentru motivul că atât părțile cât şi martorii nu se prezintă la termenele fixate, pentru motivul că majoritatea acestora sunt mobilizați; din lipsă de procedură, creiată prin strămutarea tribunalului local şi a Curţii de Apel din vechiul local în cel actual si de care fapt părţile nefiind încunoştiinţate în forma legală, urmează a fi citate la sediul instanţei.
 
De asemenea am constatat că diferiţi evrei şi indivizi de origine străină, care au mai fost lăsaţi liberi de către organele administrative şi polițienești, se dedau la acte de spionaj şi trădare, prin diferite semnalizări luminoase, pe care le fac avioanelor inamice în timpul nopţii; aceştia sunt urmăriți pentru a fi prinși şi trimişi organelor judiciare legale.
 
Am constatat de asemenea că funcționarii diferitelor instituţii printre care sunt şi magistraţii instanţelor locale, care obligaţi fiind să-şi facă datoria cu tot devotamentul special pentru vremurile de azi şi care din cauză că multe din locuinţele acestora au devenit nelocuibile în urma bombardamentelor efectuate, ca o măsură de prevedere şi siguranţă, în timpul nopţii se odihnesc în adăposturi sau în subsolurile diferitelor instituţii și localuri publice.
 
În cursul săptămânii depozitele respective au fost aprovizionate cu cantităţi suficiente de ulei şi zahăr, care urmează a fi distribuit populaţiei conform normelor în vigoare. Deasemenea pieţele din acest oraş sunt suficient aprovizionate cu păsări, ouă şi zarzavaturi.
 
În ce priveşte urmărirea infractorilor în materie de sabotaj economic si speculă ilicită, am constatat că aceasta se face cât mai accentuat si energic de către organele competente.
 
Menționăm dificultatea ce se întâmpină la verificarea proportiei de făina de grâu şi de mălai care trebuie să intre în compoziţia pâinii; laboratorul de analize din localitate nu este înzestrat cu aparatele necesare, din care cauză probele de pâine sunt trimise laboratorului de analize alimentare din București şi acest fapt determina întârzierea rezolvării unor atari spete.
 
În restul judeţului şi anume acolo unde avioanele inamice nu şi-au făcut apariția, activitatea populaţiei rurale continuă să-și păstreze calmul; în ultimul timp nu s-au mai efectuat bombardamente asupra oraşului Tulcea, fapt care a determinat pe comercianţi și populaţia din Tulcea să revină la locuinţele lor.
 
Procuror general,
(ss) indsc.

Domnului Ministru al Justiţiei, Bucureşti.

*S.J.A.N. Constanţa, fond Parchetul Curţii de Apel Constanţa, dosar 37/1941, fl 49-50.“
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Descarcă gratuit lucrarea Arhive dobrogene“, de Constantin Cheramidoglu din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța
 
Citește și:
 
Cea mai recentă apariție editorială a lui Constantin Cheramidoglu: „Arhive dobrogene”, un volum de documente care își propune să aducă la cunoaștere istoria Dobrogei