Arhive dobrogene Raport privind situația minei „Altân Tepe” din județul Tulcea

• Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 99 de ani, pe 28 mai 1927, a fost întocmit un raport privind situație minei „Altân Tepe” din județul Tulcea

Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.

Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.

Lucrarea istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţia iniţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şi alţi arhivişti dedicaţi în anii următori.

În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile arhivelor din Constanţa şi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.
 

28 mai 1927, Constanta - Raport privind situația minei „Altân Tepe” din județul Tulcea

Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 99 de ani, pe 28 mai 1927, a fost întocmit un raport privind situație minei „Altân Tepe” din județul Tulcea „a Societăţii Creditului Minier, concesiune de la Stat după noua lege a Minelor şi Ceamurlia de Sus, avere proprie a Creditului Minier, cumpărată de la Atanase Demirof Mornand”. Astăzi, Mina Altân Tepe este un sat în comuna Stejaru din județul Tulcea. Din punct de vedere etimologic, din turcă, altân tepe se traduce în dealul de aur.

Inspectorul menționează conducerea minei, dotările acesteia, împrejurimile, aspecte tehnico-edilitare etc:


„Regiunea VI Constanţa
Nr. 613
28 mai 1927
Domnul director general,


În ziua de 16 mai a. c. m-am deplasat înspre Babadag şi am făcut o inspecţie la minele de aramă de lângă Babadag, jud. Tulcea, „Altân Tepe” a Societăţii Creditului Minier, concesiune de la Stat după noua lege a Minelor şi „Ceamurlia de Sus”, avere proprie a Creditului Minier, cumpărată de la Atanase Demirof Mornand.

Director al acestor mine este dl. inginer de mine Victor Vernescu, care are şi un inginer asistent C-tin Ionescu. Întreprinderea are 4 funcționari administrativi, personal tehnic inferior 7, muncitori calificaţi 34, muncitori necalificaţi 18, ucenici 7, personal de pază 13. Tot acest personal este românesc, este un singur străin anume Francisc Kubu, cehoslovac trimis de fraţii Wurm din Bucureşti, care au luat în antrepriză zidirea cazanelor de aburi. Muncitorii nu sunt sindicalizați nici afiliați la vre-o uniune. Aceste mine nu lucrează, fac încercări, încă, de studii.

Întreprinderea are clădite 10 case noi tip: 5 a 4 familii și 5 a două familii şi mai are 5 clădiri vechi în foarte bună stare, pentru câte o familie, o clădire pentru director. În curs de construit o casă pentru inginer, una pentru recepţie (musafiri), una pentru funcționari administrativi. Întreprinderea <are> o şcoală cu 2 clase mari şi locuinţă pentru profesori. În curs de construire o casa mare pentru infirmerie şi locuinţa infirmierului.

În proiect de construit un local de baie, cu aburi, cu duş rece si cald.

Întreprinderea mai are o clădire mare a administraţiei (birourile, magazia de depozitat diferite materiale), mai are clădiri pentru exploatare, atelier mecanic şi fierărie, casa cazanelor, două case pentru masini de extracţie. O clădire pentru biroul maiştrilor, o sală de ape şi o uzină electrică cu un dinam de 37 H.P. acţionat de o maşină de aburi de 50 H.P., un compresor de 70 H.P. în aceiaşi cladire.

La această întreprindere se lucrează 8 ore pe zi, săptămânal 48 ore. Muncitorii sunt împărțiți în două schimburi şi anume: un schimb de la 6-14, al doilea schimb de la 14-22.

Repausul care se dă în această întreprindere este după Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 461 din 17/111/921.

Muncitorii sunt plătiţi pe zi şi în acord, plata efectuată linar cu aconturi la jumătatea lunei pentru cine cere, revine zilnic la lucrătorii calificaţi de la 100-150 lei şi la necalificaţi de la 70-100 lei. Meseriaşii sunt plătiţi lunar cu un salariu variind de la 2500-8500.

Toţi lucrătorii mai au locuinţă cu grădină de legume, încălzit, luminat şi apă de băut şi pentru trebuintele casnice. Toate acestea gratuit. Au înlesnirea cumpărărei alimentelor, prin cantină cu beneficiu mic şi prin magazia minei, pot cumpăra la preţ de cost, făină, slănină, peşte şi opinci.

Din inspecția aceasta am constatat, că în tot cuprinsul acestei întreprinderi domneşte o curăţenie exemplară. Clădirile aproape noi toate, în ateliere curăţenie pertectă, localurile bine aerisite şi personalul foarte conștient de menirea sa.

Marea majoritate a muncitorilor specialişti sunt români și supuşi români din Ardeal, restul localnici. Am vizitat şi câteva locuinţe în interior, am găsit curăţenie în toate părțile şi pe dinafară casele bine îngrijite şi toate cu grădini de zarzavat.


Inspector regional
SJAN Constanta, fond Inspectoratul Muncii Constanta, dosar 1/1927, f 27.”



Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Descarcă gratuit lucrarea „Arhive dobrogene“, de Constantin Cheramidoglu din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța


Citește și:
 
Cea mai recentă apariție editorială a lui Constantin Cheramidoglu: „Arhive dobrogene”, un volum de documente care își propune să aducă la cunoaștere istoria Dobrogei