Arhive dobrogene Date monografice despre comuna Adamclisi

• Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu exact 106 de ani, pe 31 august 1920, a fost înregistrat un raport privind datele monografice despre comuna Adamclisi.

Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.

 

Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.

 

Lucrarea istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţia iniţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şi alţi arhivişti dedicaţi în anii următori.

 

În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile  arhivelor din Constanţa şi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.

 

31 august 1920, Adamclisi - Date monografice despre comuna Adamclisi

 

Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu exact 106 de ani, pe 31 august 1920, a fost înregistrat un raport privind datele monografice despre comuna Adamclisi. Raportul a fost întocmit ca urmare a solicitării administratorului de plasă, de la acea vreme, Jean Dinu. Astăzi, comuna Adamclisi cuprinde cinci sate: Adamclisi, Abrud, Hațeg, Urluia și Zorile, cel din urmă purtând, în trecut, numele de Kerim-Kuiusu.

 

„Nr. 237

1920 august 31.

 

D-lui Ad-tor al Plășii Traian

 

La nr. 1514/920, am onoare a vă raporta următoarele:

 

Satul de reşedinţă Adam-Clisi, din informaţiile căpătate, de la preot, învăţător şi oameni bătrâni, asupra monograliei acestui sat se zice că numele de Adam Clisi care se explică pe turcește “Omul bisericei”, a fost dat de către turci care l-au si înființat. În apropierea acestui sat cam la 2 km depărtare spre nord se află monumentul care după inscripțiile găsite pe pietre ar fi după timpul lui Traian împăratul romanilor, de la acest monument înspre miază zi cam la 1 km se găsește şi azi ruinele zidului unei cetăţi, aci s-a descoperit temelia unei biserici din timpurile. vechi, adică din timpul împăraţilor bizantini si deci se crede că de aici se trage numele satului Adam-Clisi, “Omul bisericei”.

 

Acest sat până la 1879-80 a fost locuit de Turci, tătari şi după ce Dobrogea a rămas a României, aceşti locuitori turci au plecat, în anul 1880, primii locuitori care s-au stabilit în această localitate au fost trei mocani economi de vite, pe la anul 1886 au mai venit şi alti locuitori de prin judeţele Vlaşca şi Teleorman pe care i-au împroprietărit și astfel s-a format satul Adam Clisi sat adevărat locuit de români. Aici s-au aşezat mai mult pentru cele 2 cişmele aşezate în valea numită Valea Cismelelor, care le dă apă suficientă pentru vite iar pentru băut fiind sălcie, locuitorii au făcut puțuri. Cişmelele au rămas de la turci, însă românii de azi le-au reparat şi funcţionează bine.

 

Școala a fost înființată în anul 1902, primul învăţător: Gh. Preotescu. Biserica s-a sfinţit în anul 1907. Preot paroh are pe Pr.: Gh. Preotescu.

 

Satul Cherim-Cuis. Este aşezat pe 2 dealuri şi este înființat de turci din timpurile vechi, acum locuit numai de Români veniţi de prin judeţele Vlasca si Teleorman. Numele satului dat de turci se zice că este numele unui turc bogat pe care l-a chemat Cherim, iar cuis se explicăgropi. 

 

Locuitorii acestui sat s-au aşezat aci prin anul 1894 când au fost împroprietăriți; școala este făcută în anul 1907, iar primul învăţător a fost DI. Gheorghe Pernuş. Biserica s-a sfinţit în anul 1915 şi ca preot are pe părintele Gh. Preotescu. Locuitorii au fost aşezaţi aci din cauză că au găsit locuri bune pentru agricultură și au o cişmea făcută din timpul când turcii, în partea de sud şi sud-est are o pădure frumoasă căreia îi zic Nazălaru.

 

Satul Urluia este așezat pe o vale cu același nume la o depărtare de 4 km de Adam-Clisi.

 

Acest sat a fost înfiinţat sub regimul turcesc de către cerchezi, un popor venit din Rusia, aceştia pe la anul 1879 au plecat unde nu se ştie, iar pe la anul 1880 s-au aşezat câteva familii de mocani care la anul 1886 au fost împroprietăriți. Şcoala a fost înființată în anul 1905, iar ca învăţător au pe DI. Aron...... ; biserică nu au. Locuitorii s-au aşezat aci pentru locurile bune de agricultură și creşterea vitelor.”

*S.J.A.N. Constanţa, fond Primăria Adamclisi, dosar 8/1920, f. 197.”

 

Sursă foto: Adamclisi, 1924. „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” de de Th. Ionescu și I. N. Duployen

 

 

 

Citește și: