Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
10:36 07 05 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea „Averea publică se consideră de multe ori pradă publică.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

25 Jan, 2018 00:00 3910 Marime text
Ieri povesteam despre „relele“ identificate de inspectorul-şef Ioan Georgescu în învăţământul dobrogean între anii 1878 şi 1919. Şi dacă o parte au fost descrise deja, am vrea să vă oferim un fragment ce pare să explice de ce, din moşi-strămoşi, nu am reuşit să clădim noi, românii, frumosul.
 
„Obişnuiţi să primească şcoala ca o pomană din partea Statului, pentru întreţinerea căreia - ca şi altor instituţii publice de altfel - ei contribuie prea puţin, averea publică se consideră de multe ori pradă publică; oricine se poate atinge de ea nepedepsit. Cât de departe suntem de lumea anglo-saxonă şi americană, unde există un adevărat cult pentru avutul public! La noi copiii şi chiar oamenii mari se simt măguliţi dacă îşi scrijelează numele pe băncile sau pe pereţii claselor - la englezi şi la americani dacă pot ajuta cu vreo donaţiune instituţia de luminile căreia s-au împărtăşit! De o parte duhul barbariei distrugătoare, de alta spiritul civilizaţiei creatoare.
 
Aşa se face că, şi în contactul cu celelalte popoare, noi ne alegem de obicei păgubaşi. Nemţii şi bulgarii sunt mai buni gospodari, mai economi şi mai prevăzători, iar grecii, armenii şi evreii mai buni negustori decât noi. Chiar când trăim împreună cu fraţi de aceeaşi rasă latină ca şi noi, cum e cazul cu italienii din Greci, judeţul Tulcea, împrumutăm de la ei ce e rău, nu ce e bine. În loc să învăţăm de la ei meşteşugul pietrăritului şi să ne facem şi noi mineri pricepuţi, învăţăm chefurile şi orgiile monstre, care încep de sâmbătă şi ţin până luni sau marţi. Şi ar fi încă multe de zis în această ordine de idei, mai ales când ai în vedere o provincie întreagă, cum e cazul nostru”. 
 
Şi pentru că ieri pomeneam de butada „istoria se repetă“, în acelaşi registru al „relelor“ din învăţământul acelei perioade, autorul povesteşte oroarea de lucru manual şi, în genere, de munca brută a dobrogenilor. „Când învăţătorul din Ţepeş Vodă a început să lucreze grădina şcoalei cu copiii, toţi părinţii au venit să protesteze zicând că ei şi-au trimis copiii să înveţe carte, dar nu i-au băgat slugi. A trebuit să stăruiască mult învăţătorul şi să le arate cu legea în mână îndatorirea ce are de a îngriji şi de grădină, şi mai ales să dea el cel dintâiu exemplul bun, pentru a crea o altă mentalitate publică în sat“. Vi se pare că s-ar fi schimbat ceva?
 
Întregul capitol îl puteţi găsi AICI.

Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii