Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
18:44 22 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

„Visul meu de când eram copil“ Atletul Bogdan Ofiţeru, din Constanţa, şi recordul pe care l-a stabilit în Legiunea Străină

ro

28 Mar, 2017 00:00 9775 Marime text
Cunoscutul atlet constănţean Bogdan Ofiţeru a fost, în urmă cu cinci ani, în Legiunea Străină, trecând prin durul regim de pregătire al celebrei unităţi de elită a armatei franceze.
 
Bogdan Ofiţeru (30 de ani) a visat de mic să devină un legionar şi să poarte chipiul alb (Kepi Blanc). Prima dată a încercat să intre în Legiune după terminarea facultăţii, dar nu a fost admis, picând testul psihotehnic. A doua tentativă, după un an şi jumătate, a fost încununată însă de succes. Atlet de mare performanţă la Constanţa, Bogdan s-a făcut repede remarcat în Legiune graţie calităţilor sale fizice. Însă, din pricina faptului că, în Franţa, nu mai avea acelaşi volum al pregătirii specifice de atletism (aşa cum îşi obişnuise corpul), a întâmpinat probleme medicale şi a fost nevoit să pună capăt aventurii sale de legionar.
 
Bogdan s-a înrolat în Legiunea Străină deşi familia sa nu a fost de acord cu această aspiraţie a sa. Însă, în cele din urmă, văzându-l cât de hotărât era să-şi îndeplinească visul din copilărie, ai săi s-au împăcat cu ideea. Atletul a plecat în Franţa într-o perioadă dificilă pentru familie, în care mama sa era bolnavă. „Mama trebuia să se opereze, dar mi-a spus că nu poate să mă ţină acasă dacă acesta e visul meu. «Ai încercat de atâtea ori şi ai vrut să mergi, atunci mergi, asta e. Cu mine se poate întâmpla ceva şi dacă eşti aici, şi dacă nu. Cum o fi, o fi», mi-a spus ea“, povesteşte curajosul tânăr. 

„Ai şanse mai puţine ca la loterie“ 

Atletul constănţean a impresionat la probele fizice pe care le-a susţinut în a doua sa încercare de a pătrunde în Legiune. „Sunt foarte mulţi aspiranţi, vin în jur de 500 pe zi să se înroleze. Ai şanse mai puţine ca la loterie să fii admis, că sunt mult prea mulţi faţă de necesităţile Legiunii, toată unitatea având în jur de 7.000 de militari. După o primă tentativă nereuşită, a doua oară am intrat. Am făcut şi record la testarea fizică iniţială, fugind 3.800 de metri în 12 minute (n.r. e vorba de testul Cooper, în care trebuiau parcurşi minimum 2.800 m în 12 minute)“, spune Bogdan. 

Campion sub alt nume

Ulterior, atletul constănţean a câştigat şi un cros intern. „M-am înrolat în noiembrie şi în 15 decembrie a fost un cros regimentar, Cross de Noël. Eu am câştigat, dar am concurat cu numele schimbat. Am fugit 10.000 de metri pe teren accidentat, într-o zonă muntoasă. Nu aveam voie să particip însă, întrecerea fiind rezervată exclusiv legionarilor (Kepi Blanc), din rândul cărora eu încă nu făceam parte. Eram angajat voluntar. M-au lăsat să concurez însă, neştiind că voi câştiga. Iar apoi, ca să mă poată premia, au recurs la găselniţa cu alt nume. Eu am aflat doar la premiere. Medalia am luat-o, o am acasă, în schimb cupa mi-au ţinut-o acolo, la ei la secţiune“, povesteşte fostul legionar. 

„Legiunea Străină te «trezeşte»“ 

„Pe perioada prezenţei în Legiune, am fost în mai multe puncte, la Marseille, la Castelnaudary, iar la Orange am primit Kepi Blanc şi am devenit legionari, acolo ne-au înmânat decoraţiile. Experienţa pe care am trăit-o a fost una deosebită. Am făcut instrucţie, am avut trageri de noapte, de zi, marşuri, am dat cu grenada. Regimul e unul dur, foarte strict. Legiunea Străină te «trezeşte». Când am plecat de acolo, mi-am zis că oamenii liberi trebuie să se considere cei mai fericiţi de pe pământ. Atât timp cât pot să facă ce vor şi când vor. Acolo, fără accept, nu mâncai, nu dormeai, nu mergeai la toaletă, nu te spălai“, povesteşte Bogdan Ofiţeru. 

Două ore de somn şi mâncat într-un minut 

Atletul constănţean, care, la începutul lunii viitoare, alături de un alt temerar, Mihai Enciu, va concura la prestigiosul ultramaraton montan „100 miles of Istria“, ce se va desfăşura în Croaţia, spune că în Legiune primează spiritul de echipă. „Dacă greşeşte cineva, toată lumea era pedepsită în mod egal, toată secţiunea. Cine greşeşte se numeşte «banană». Dacă cineva face pe nebunul în drumul spre sala de mese, se sare peste masă, nu mai mănânci. De multe ori, săream peste somn sau mâncare. Am prins şi două ore de somn noaptea sau a trebuit să mâncăm într-un minut. Cât am făcut «ferma», 42 de zile, cam acesta a fost regimul“, arată sportivul constănţean, care a întâlnit în Legiunea Străină şi doi români (cu care a păstrat legătura), dar şi câţiva băieţi din Republica Moldova.

Dicta ritmul alergării, în frunte, lângă căpitan 

Având în vedere că era foarte bun la atletism, constănţeanul era luat în frunte de căpitan, ca să dicteze ritmul alergării, lucru care nu era însă pe placul altor superiori de-ai lui Bogdan, care îl boscorodeau non-stop. „În Legiune se aleargă şi se mărşăluieşte în ordine ierarhică: căpitan, sergent, caporal-şef, caporal, premiere classe, deuxième classe, angajaţi voluntari. Căpitanului regimentului îi plăcea cum alergam şi mă lua lângă el, în faţă. Ritmul creştea tot timpul, dar apoi aveam probleme cu ceilalţi. Mă puneau să spăl camerele de două ori în loc de o dată. Această alergare era lunea, că în restul săptămânii nu prea se făcea“, dezvăluie Bogdan Ofiţeru. 

Telefonul de pe 31 decembrie 

Însă, pe de altă parte, calităţile sale atletice îi confereau şi unele avantaje. „Era greu cu vorbitul la telefon în ţară. Dar, dacă fugisem tare, nu puteau să-mi zică nu la unele cerinţe. Am vorbit cu şeful de secţiune şi i-am spus că mama s-a operat şi că trebuie să vorbesc cu ea la telefon. Era 31 decembrie, a doua zi plecam la instrucţie. Şeful mi-a dat telefonul său personal. Am vorbit cu mama, i-am zis că mă duc la instrucţie şi că sunt bine. Ea, după operaţie (pe care o suferise cam cu o săptămână în urmă), era acasă. Am plecat cât de cât liniştit la instrucţie“, povesteşte atletul. 

Iarna, intră de cinci ori pe lună în mare 

Paradoxal, în ciuda regimului dur de pregătire din Legiune, faptul că Bogdan ducea lipsa alergărilor lungi i-a afectat sănătatea, ceea ce a dus, în final, la părăsirea unităţii militare! „Nu realizam atât efort cât avea corpul nevoie. În anul dinaintea plecării din ţară, mă antrenasem de două ori pe zi, plus că făceam înot şi mâncam foarte puţin. Când am ajuns în Legiune, pentru mine a fost uşor faţă de restul, cu trezitul, cu nemâncatul, cu nesomnul. Doar că nu suporta corpul să «stea» atât. Eu sunt obişnuit să ies dimineaţa la ora 6 - 7 la alergare, iar seara din nou. Vara, compensez cu înot. Iarna, intru de cinci ori pe lună în mare, astfel că, în Franţa, traversările de râuri îngheţate mie mi se păreau normale. La Constanţa, alergam cel puţin 20 de kilometri pe zi, iar în Legiune nu aveam decât lunea o alergare de zece kilometri “, spune Bogdan Ofiţeru. 

Dependent de sport 

„Eu, fiind dependent de sport şi întrucât nu făceam atâta mişcare pe cât avea corpul meu nevoie, am avut probleme medicale. Mi se umflau extremităţile corpului, ba labele picioarelor, ba mâinile, plus diverse reacţii adverse. Din această cauză, nu am mai apucat să plec pe regiment. În două săptămâni, urma să fac acest pas, dar am fost nevoit să mă întorc acasă“, încheie atletul constănţean povestea sa de legionar.
 
La Constanţa, Bogdan a continuat activitatea atletică, participând la multe întreceri. În vara lui 2014, a obţinut locul întâi în Crosul Ziua Olimpică, de la Constanţa, iar de ceva vreme s-a dedicat ultramaratonului montan, forţându-şi limitele fizice în aceste competiţii istovitoare, atât în ţară, cât şi în străinătate.
 
Sursa foto: Facebook (Bogdan Ofiţeru)

Citeşte şi:

Bogdan Ofiţeru şi Mihai Nenciu, aventuri în munţii Croaţiei: Doi temerari din Constanţa îşi forţează limitele la „100 miles of Istria“ (galerie foto)

Îi trezeau din somn aruncându-le grenada sub pat: Aventurile lui Bogdan Baciu, din Valu lui Traian, în Legiunea Străină ( galerie foto + video)

 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii