Editorial „Preşedintele care uneşte“ împarte România în două

România a mers la vot duminică, iar asta nu mai reprezintă o noutate pentru nimeni. Surpriza este însă votul în sine. Socotelile alegerilor s-au simplificat drastic, iar bătălia decisivă se va disputa între un candidat care vrea să unească şi un altul care insistă ca lucrurile să fie bine făcute. Doar că până la unire e cale lungă. Turul I a împărţit ţara în două: Transilvania a tras pe dreapta, Moldova şi Ţara Românească s-au mutat pe stânga, pentru prima dată după 25 de ani, cu tot cu Dobrogea. Plus că „preşedintele care uneşte“ a despărţit românii de dincolo de graniţe de ţara mamă. Căci, zis-a el, „acele cozi de la Paris, din Munchen, din Frankfurt, de la Roma, de oriunde din lumea asta s-au datorat nu proastei gestionări a acestui lucru de către Ministerul Afacerilor Externe, ci pentru faptul că nu au mai furat românii“. Ruşinos şi dezamăgitor, căci noi strigăm unire, dar ştim succesul garantat de „divide et impera!“. Votul a readus România la harta care o înfăţişa în 1913.

Revenind la Dobrogea, care, duminică, s-a unit cu Moldova şi Ţara Românească în voturi, aceasta a fost surpriza primului scrutin. Constanţa a fost mereu un teritoriu votant al surprizelor, dar, de data aceasta, maşina de vot a avut volanul pe stânga. În 1990, electoratul tomitan l-a coborât pe tătucul Iliescu, cel care avea peste 90% în rest, sub pragul său de vis. În 1996, când toţi au votat schimbarea cu Emil Constantinescu, diferenţa între primii doi clasaţi era de peste 4%, Constantinescu fiind liderul clasamentului. În 2000, tot în primul tur, Corneliu Vadim Tudor i-a dat palpitaţii serioase lui Iliescu, însă turul doi a fost decisiv. Apoi, din 2004, când constănţeanul Traian Băsescu a râvnit la fotoliul de preşedinte, votanţii tomitani nu l-au mai coborât de pe piedestal. La prima tentativă de suspendare i-au ţinut partea, dar la al doilea referendum, cuc tot cu turişti, au dat cu el de pământ, votând masiv pentru suspendarea sa.

„Preşedintele care uneşte“ a reuşit o primă unire: a unit sub aceeaşi culoare roşie, stângace, Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia şi, pentru întâia oară, Dobrogea. Banatul, Crişana, Maramureşul şi întreaga Transilvanie au tras pe dreapta, menţinându-şi votul pe aceeaşi linie. Faţă de primul tur din 2009, liberalii au pierdut, duminică, Suceava, Bacăul, Prahova, Caraş-Severin, Ilfovul, Tulcea şi Constanţa.

O altă situaţie interesantă şi totodată predictibilă este că cele mai multe voturi către alianţa electorală a social-democraţilor au mers şi din judeţele cu număr mare de persoane asistate social: 13 din 26 de judeţe. Şi chiar şi în judeţele unde nu s-a impus decisiv, Ponta tot a reuşit să obţină scoruri care ar trebui să le de fiori pe şira spinării liberalilor: 44% în Hunedoara, 43% în Caraş-Severin, peste 30% în Braşov. La fel şi în Timiş, Bihor sau Sălaj.