Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
13:54 23 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Eveniment pe faleza Cazinoului La Constanţa va fi dezvelit şi sfinţit primul hacikar, o frumoasă cruce din piatră sculptată manual în Armenia (galerie foto)

ro

22 Apr, 2017 00:00 9607 Marime text
Pentru prima dată la Constanţa, se va dezveli şi sfinţi, marţi, 25 aprilie, de la ora 13.00, pe faleza Cazinoului, primul hacikar, o frumoasă mărturie, sub forma unei cruci de piatră, a prieteniei şi credinţei care leagă popoarele român şi armean. 
 
Hacikar-ul sau crucea de piatră, o adevărată bijuterie arhitecturală, sculptată manual, „s-a răspândit din timpurile vechi - epocile antică şi medievală -, în exclusivitate pe teritoriul Armeniei istorice, precum şi în toate acele locuri unde armeanul a pus piciorul şi a înălţat spre cer fumul vetrei sale“, după cum menţionează parohul Bisericii Armene din Constanţa, preotul Oshakan Khachatryan.
 
La Constanţa, monumentul realizat din rocă vulcanică (tuf) a fost sculptat în Armenia şi a fost adus la Constanţa cu vaporul, fiind amplasat pe faleza Cazinoului. La baza crucii de piatră stă scris în română şi în armeană: „Acest monument reprezintă o dovadă a prezenţei multiseculare a armenilor în Dobrogea, precum şi a gratitudinii lor pentru ospitalitatea cu care au fost primiţi. Cinstim memoria înaintaşilor şi martirilor neamului armenesc care şi-au păstrat identitatea şi credinţa“.
 
La dezvelirea şi sfinţirea hacikar-ului vor participa oaspeţi veniţi din Republica Armenia, înalte oficialităţi şi personalităţi locale. Evenimentul va avea loc cu binecuvântarea PS Episcop Datev Hagopian, Întâistătător al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România.
 
Pe teritoriul Armeniei, acolo unde vieţuieşte primul popor creştin, care a adoptat creştinismul ca religie oficială în anul 301, se află peste 50.000 de hacikar-uri, sculptate manual, motiv pentru care o cruce de piatră nu seamănă cu alta. „În partea de jos a hacikar-ului se inscripţionează un simbol pentru eternitate; în centrul crucii se sculptează simbolul răstignirii lui Hristos. Hacikar-ul se decorează cu motive ornamentale vegetale şi zoomorfe - struguri şi frunze de viţă - care simbolizează Învierea lui Hristos. În jurul crucii se cioplesc adesea motive ornamentale geometrice, simboluri florale şi zoomorfe sugerând veşnicia, precum şi oameni, îndeosebi, imagini de sfinţi“, mai spune părintele Oshakan Khachatryan, care a făcut un scurt istoric al acestui monument reprezentativ al armenilor.
 
Redăm mai jos, integral, un scurt istoric al hacikar-ului, realizat de parohul Bisericii Armene din Constanţa, preotul Oshakan Khachatryan: 
„Neamuri diverse au dăruit umanităţii creaţii în limbaje ce nu pot fi traduse, de vreme ce sunt inteligibile prin ele însele, limbaje care prezintă aspecte din biografia etniei lor de apartenenţă, valori inimitabile ale creaţiei şi culturii lor materiale şi spirituale. Un astfel de limbaj netraductibil, dar elocvent prin el însuşi, a trecut în patrimoniul civilizaţiei universale şi din partea poporului armean; acesta se înscrie în cultura pietrei (a sculpturii şi a stereotomiei), exprimat printr-o minune încremenită în piatră - Hacikar-ul (Crucea de piatră, ca monument) -, care s-a răspândit din timpurile vechi - epocile antică şi medievală -, în exclusivitate pe teritoriul Armeniei istorice, precum şi în toate acele locuri unde armeanul a pus piciorul şi a înălţat spre cer fumul vetrei sale.
 
Armenia este unica ţară unde se află mai mult de 50.000 de astfel de monumente sculptate manual - semeţe cruci de piatră - dintre care niciuna n-o repetă pe cealaltă; fiecare Hacikar are decoraţiunile sale proprii şi originale, istoria sa coborând în profunzimea veacurilor. Hacikar-urile, care adesea cântăresc câteva tone, reclamă o muncă dificilă, dăruire şi timp.
Din cele mai vechi timpuri, Hacikar-urile s-au creat din bazalt sau tuf (tuful vulcanic este lava solidificată prin răcire naturală de-a lungul mileniilor). În partea de jos a hacikar-ului se inscripţionează un simbol pentru eternitate; în centrul crucii se sculptează simbolul răstignirii lui Hristos. Hacikar-ul se decorează cu motive ornamentale vegetale şi zoomorfe - struguri şi frunze de viţă - care simbolizează Învierea lui Hristos. În jurul crucii se cioplesc adesea motive ornamentale geometrice, simboluri florale şi zoomorfe sugerând veşnicia, precum şi oameni, îndeosebi, imagini de sfinţi.
 
Hacikar-ul constituie atât în formă, cât şi în conţinut, manifestarea cea mai concisă a spiritului armean. Având o ţară abundând în stâncă, armeanul a reuşit să insufle viaţă pietrei neînsufleţite, s-o transfigureze în simbol de frumuseţe şi închinare. Hacikar-ul - Crucea de piatră - conţine credinţa fundamentală a creştinătăţii, în esenţa ei, lucrarea de bine înfăptuită de Iisus Hristos. Principalul element al credinţei este Crucea, amintind de crucificarea lui Hristos, îndemn către mântuire şi făgăduitul paradis ceresc.
 
Încă din secolele IV, V s-au ridicat Hacikar-uri - adevărate bijuterii arhitecturale - spre a eterniza amintirea victoriilor în războaie şi a evenimentelor importante ale istoriei. Ele au servit, de asemenea, şi ca monumente funerare în scopul mântuirii sufletelor celor adormiţi. (La Noradus, Saghmosavank, Vechiul Ciugha etc.). Unele au fost concepute ca Hacikar-uri de grup.
 
Prin secolele X - XIII, diferitele varietăţi de hacikar-uri au atins perfecţiunea, fie sculptate în blocuri masive de piatră sau aşezate pe socluri, montate ori săpate direct în pereţii bisericilor, ataşate unor suprafeţe mari de masă stâncoasă, ca şi când s-ar desprinde chiar din ele. Cel mai vechi Hacikar ajuns până la noi este cel al reginei Gadranite (879, Garni).
 
Monumentele Hacikar-uri - proiectate ca atare - formează o categorie distinctă, numită atoatetămăduitoare; de obicei, au pe ele reprezentarea răstignirii lui Hristos, fapt pentru care li s-a conferit, în mod convenţional, acest nume. Hacikar-urile sunt răspândite în jurul bisericilor şi mănăstirilor, al cimitirelor şi vechilor aşezări rurale, în apropierea fântânilor (cişmelelor) şi podurilor, instalate cu ocazia unor evenimente importante şi memorabile sau în spaţiile primite în dar, şi aceasta nu doar în Armenia, ci şi în acele locuri unde s-a manifestat armeanul, mânat de destinul său.
 
Arta Hacikar-urilor a renăscut şi a înflorit, îndeosebi, în ultimele decenii. O mulţime de sculptori şi meşteri pietrari continuă tradiţia lăsată moştenire de înaintaşi. Hacikar-ul este expresia (proto)tipică a culturii şi civilizaţiei armene, unul dintre simbolurile caracteristice ale individualităţii neamului armean. Prin uimitoarea minune sculpturală, prin misterul atotmântuitor şi viaţa veşnică a pietrei respirând în eternitate, plasată fiind în aer liber, Hacikar-ul este unul dintre cele mai accesibile obiecte sfinte ale Bisericii Armene.
 
Mai lesne decât a săpa în adâncimea istoriei, Hacikar-ul se afirmă ca o pagină vie de legendă şi mit, transmiţând instantaneu sensibilităţii, prin meşteşugul dantelăriei în piatră, adevăruri tăinuite de secole despre poporul armean atât de încercat de vitregia destinului.
 
Hacikar-ul este, în acelaşi timp, o manifestare a culturii armene moderne, întrucât şi astăzi, în Armenia se creează sute şi sute de Hacikar-uri, cu scopul de a fi dăruite şi rânduite în diferite colţuri ale lumii, cu diverse prilejuri însemnate. În România, cu astfel de ocazii, s-au instalat Hacikaruri - în număr de cinci - în Bucureşti, Suceava, Piteşti, Botoşani şi Constanţa“.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanţa şi parohia Bisericii Armene din Constanţa

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Creștin 26 Apr, 2017 01:19 Felicitări pentru frumoasa, roditoarea și duhovniceasca armonie dintre bisericile creștine : ortodoxă română și ortodoxă armeană ! Model de viață creștinească și nu, numai, între oamenii care locuiesc și trăiesc in Dobrogea, încă odată, felicităriiiiii si Hristos a înviat ! Doamne ajută și mult bine tuturor ! Așa-i când pui înainte de toate pe Dumnezeu, înaintea tuturor problemelor și intereselor, este liniște, pace și rodire, atunci și lui Dumnezeu îi place !