Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:54 14 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Ambasadorul SUA, Hans Klemm „Corupţia înseamnă furt din bunurile publice. Dacă acest furt se opreşte, România ar deveni o ţară mai prosperă“

ro

17 Nov, 2017 17:31 327 Marime text
Ambasadorul SUA, E.S. Hans Klemm, a vizitat joia trecută Oradea pentru a doua oară în cei doi ani ai mandatului, prilej cu care a acordat un interviu exclusiv BIHOREANULUI.

Din răspunsurile date unor întrebări dincolo de marginile protocolare, cititorii pot înţelege de ce SUA pledează neîncetat pentru respectarea legii şi statul de drept, care este interesul ce determină America să-şi dorească o Românie puternică, dar şi ce a gândit diplomatul de carieră atunci când tocmai sinceritatea declaraţiilor făcute în acest sens i-au atras insulte şi acuzaţii din partea unor reprezentanţi ai partidului de guvernământ, aproape ca într-un stat ostil.

Oficialul american nu a ocolit nici alte teme spinoase, de la cele globale, precum ameninţările Rusiei şi pericolul fărâmiţării europene, până la cele locale, vizând colaborarea economică, şansa unor noi investiţii americane în Oradea şi problema vizelor pentru români.

- Domnule ambasador, care este motivul vizitei la Oradea?

- Ca ambasador al SUA în întreaga Românie, îmi iau misiunea foarte în serios. Activitatea mea se desfăşoară în mare parte la Bucureşti, dar pentru a înţelege pe deplin ce se întâmplă în ţară călătoresc cât mai mult. A trecut un an de la prima mea vizită la Oradea şi mi-am dorit să revin, să mă întâlnesc cu liderii politici şi cu comunitatea locală, pentru că aşa am ocazia să împărtăşesc viziunea mea despre relaţia bilaterală şi să explic priorităţile noastre în România.

Sprijin în lupta împotriva corupţiei

- De ce insistaţi atât de mult, cu fiecare prilej, pentru respectarea statului de drept?

- Cred cu tărie în valorile democratice, întemeiate pe fundamentul legii. O democraţie e definită nu de lideri individuali, ci de lege. Toată lumea se supune legii, acesta e principiul de bază al democraţiei, şi aceasta e atitudinea SUA nu doar în România, ci în relaţia cu toate celelalte ţări democratice, în special cu cele ameninţate dintr-un motiv sau altul de forţe care ar putea submina statul de drept.

Sprijinul SUA în lupta României împotriva corupţiei şi pentru respectarea statului de drept este un lucru pe care nu doar eu l-am repetat necontenit, l-au subliniat toţi predecesorii mei. Preşedintele Donald Trump, în declaraţia făcută cu ocazia vizitei preşedintelui Klaus Iohannis la Casa Albă în iunie, a spus acelaşi lucru: SUA vor sprijini întotdeauna lupta României împotriva corupţiei. Noi credem că statul de drept e cea mai bună asigurare a prosperităţii economice şi a libertăţii umane, a respectării drepturilor fundamentale ale omului.

- De ce este esenţial ca un stat să nu fie dominat de corupţie? Doar pentru că Americii nu îi convine să aibă militari în ţări instabile?

- Nu. Parteneriatul strategic dintre România şi SUA este foarte puternic şi apreciem mult colaborarea noastră, ca parteneri şi ca aliaţi. Ceea ce îşi doresc SUA este o Românie şi mai puternică, mai prosperă, pentru că aşa ar aduce resurse mai mari în cadrul parteneriatului şi am putea realiza lucruri mai măreţe decât în prezent. Corupţia înseamnă furt din bunurile publice. Dacă acest furt se opreşte, România ar deveni o ţară mai prosperă şi ar putea investi în şcoli, spitale, infrastructură, drumuri, lucru care din nefericire încă nu s-a întâmplat pe măsura aşteptărilor, tocmai pentru că s-a furat.

"Catalonia nu este un model pentru România"

- Cât de bine e protejată România de ceea ce unii numesc "pericolul rusesc"? Ne cumpărăm liniştea cu acel 2% din PIB alocat înzestrării militare? Şi chiar aşa, nu se poate convieţui în pace cu Rusia?

- Eu cred că se poate, SUA îşi doresc îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia. Pentru aceasta, trebuie să se petreacă anumite schimbări, forţele ruseşti să părăsească estul Ucrainei, situaţia din Crimeea să fie soluţionată, frontierele internaţionale să fie respectate. Investiţia României pentru apărare reprezintă o decizie şi un angajament foarte bune, atât pentru a asigura capacităţile de apărare naţională, modernizarea propriei armate şi o mai mare compatibilitate cu armatele ţărilor aliate NATO, cât şi pentru a contribui, cum deja a făcut-o, însă într-o proporţie mai mare, la securitatea regională.

- Dar un "pericol catalan" poate apărea pentru România? Cum vedeţi, în acest context, aspiraţiile autonomiste exprimate de minoritatea maghiară de la noi din ţară?

- Catalonia nu este, credem noi, un model pentru Spania şi cu siguranţă nu pentru România. În interacţiunile mele cu reprezentanţii comunităţii maghiare din România, inclusiv în întâlnirile avute aici, la Oradea, nu s-a exprimat niciodată dorinţa de independenţă aşa cum îşi doreşte Catalonia. Nu cred că situaţiile se pot compara în vreun fel.

Rusia, comportament inacceptabil

- În ce măsură ar trebui să ne îngrijoreze fărâmiţarea coeziunii UE? Rusia pare să câştige prieteni, iar America să îi piardă...

- Nu ştiu ce să spun despre această premisă. Cu siguranţă ne îngrijorează actele de agresiune ale Rusiei, nu doar acţiunile sale din Europa, ci şi din Statele Unite. Este de necontestat că ruşii s-au amestecat în alegerile din SUA, imixtiune complet inacceptabilă, ceea ce a deteriorat relaţiile diplomatice. Colaborăm strâns cu România pentru a monitoriza aceste acţiuni nu doar în SUA şi în România, ci şi în Europa, şi vom utiliza toate mijloacele pentru a contracara acest comportament, repet, inacceptabil.

"Trebuie să încurajăm dialogul sincer"

- Unii români, stimulaţi chiar de partidul de guvernământ, consideră ofensatoare comentariile ambasadelor occidentale privind politica internă. Cum răspundeţi?

- Suntem, SUA şi România, aliate în NATO, şi ne-am asumat nu doar angajamentul de a ne apăra reciproc, ci şi pe cel de a apăra anumite principii, inclusiv statul de drept. De asemenea, fiind parteneri strategici, trebuie să încurajăm dialogul sincer între guvernele noastre, iar atunci când vedem că în ţara parteneră au loc evoluţii care pot afecta interesele comune e normal să aducem acest lucru în atenţia ţării partenere. Aşa se întâmplă de decenii, după căderea regimului comunist, când România a ales un viitor democratic, începând să-şi edifice instituţii democratice, devenind stat membru NATO, aderând la UE şi intrând într-un parteneriat strategic cu SUA. A fost o evoluţie binevenită, care include şi disponibilitatea de a avea un dialog deschis, sincer.

- Un fost şef al SPP v-a insultat, un deputat PSD a cerut expulzarea dvs, un judecător, chiar din Oradea, spunea că ar trebui să fiţi arestat pentru trafic de influenţă, iar recent un senator, tot PSD, afirma că "schimbarea stăpânilor sovietici cu stăpâni americani nu e cu nimic mai bună", toate acestea inducând percepţia că România ar fi o "colonie" a Occidentului. Cum vă explicaţi acest discurs al unor oficiali într-o ţară, totuşi, aliată?

- Nu mi-l explic. Românii spun că apreciază foarte mult parteneriatul României cu SUA, că îi simpatizează pe americani şi că un element care contribuie la această simpatie este chiar sinceritatea americanilor. Aşadar, eu încerc să fiu cât mai sincer în comentariile mele asupra evoluţiilor din România şi nu îmi explic reacţiile celor pe care i-aţi menţionat.

- Ce părere aveţi despre speculaţiile privind iminenta dvs înlocuire cu o persoană mai "maleabilă"?

- Eu fac ce îmi cere preşedintele SUA. În fiecare zi mă simt extrem de onorat să am atât şansa de a reprezenta Statele Unite în România, cât şi responsabilităţile impuse de misiunea de ambasador în această ţară. Atât timp cât preşedintele meu este mulţumit de cum îmi îndeplinesc misiunea, sper să am mult mai mult timp să lucrez aici, în România.
90% dintre solicitanţii de viză o obţin

- Capitala a primit recent cea mai mare misiune economică americană din ultimele decenii. Sunt posibile noi investiţii americane şi în Oradea/Bihor?

- Sper că da. Scopul principal al misiunii, la care au participat 100 de companii americane, este creşterea schimburilor comerciale. Prin crearea de parteneriate între acestea şi companiile din România, schimburile şi investiţiile reciproce, sunt convins, vor creşte în timp.

90% dintre solicitanţii de viză o obţin

- Mulţi români sunt frustraţi că, aşa cum UE nu admite România în Schengen, nici SUA nu renunţă la sistemul de vize. De ce asta şi în cât timp estimaţi eliminarea lui pentru români?

- Întâi subliniez că SUA îi sprijină pe românii care doresc să călătorească în America pentru afaceri, turism, studii şi cercetare, iar numărul acestora creşte cu fiecare an. Există programe, precum Summer Work & Travel, prin care studenţii români petrec 2-3 luni de vară în America pentru a călători şi lucra pe termen scurt. România e ţara cu cei mai mulţi participanţi în acest program, nu există alta cu un număr mai mare.
În privinţa programului Visa Waiver, acesta e impus de lege, nu de politici sau reglementări. Aşadar, pentru a schimba criteriile care ar putea ajuta România, Polonia şi alte ţări care încă nu sunt în program să devină membre, e nevoie de schimbarea legii imigraţiei de către Congres. Ca în majoritatea ţărilor, imigraţia este un subiect sensibil. Rămâne de văzut când se va afla reforma imigraţiei pe agenda Congresului. Insist, însă: îi încurajăm pe români să călătorească în SUA, 90% dintre solicitanţii de viză o obţin şi tot mai mulţi români profită deja de oportunităţile de călătorie în America.
"Voi reveni mai des aici"

- La 27 de ani după despărţirea de comunism, putea fi România mai departe?

- Cred că da. Recent am urmărit o prezentare a economistului şef al Băncii Naţionale a României, care a comparat economia românească cu cea europeană. Acum 100 de ani, înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, PIB-ul României era echivalent cu circa 67% din media europeană. După al Doilea Război Mondial a început să scadă, iar la sfârşitul regimului comunist ajunsese la doar 29% din media europeană. Scăderea a continuat în anii ’90, când România a trecut printr-o perioadă dificilă de transformare economică, însoţită de un nivel crescut al corupţiei. În 2000, PIB-ul României echivala cu numai 20% din media europeană. În cei 17 ani scurşi după aderarea la NATO şi la UE, a crescut considerabil, ajungând acum la 57-58% din media europeană. Odată ce a optat pentru o economie de piaţă liberă şi a început să creeze instituţii democratice, a apărut şi creşterea economică. Economia României creşte acum în cel mai puternic ritm din Europa, iar sarcina este consolidarea instituţiilor şi efectuarea investiţiilor necesare în infrastructură pentru a asigura sustenabilitatea acestei creşteri pe termen lung, pentru ca România să prindă din urmă restul Europei.

Autor: Adrian Chiș  
Articolul poate fi citit integral pe http://www.ebihoreanul.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii