„De Ziua Victoriei, ne plecam in memoria patriotilor romani care au cazut in lupta antifascista"

Consulul General al Federaţiei Ruse la Constanţa, Victor Nicolaevici Demin:
„De Ziua Victoriei, ne plecăm în memoria patrioţilor români care au căzut în lupta antifascistă"

Cu prilejul Zilei Victoriei, Excelenţa Sa, V. N. Demin, Consulul General al Federaţiei Ruse la Constanţa, a acordat un interviu cotidianului nostru.

Ce semnificaţie are data de 9 Mai 1945 pentru fosta Uniune Sovietică şi pentru Rusia de astăzi?
V. Demin: Aniversarea Victoriei asupra fascismului reprezintă o sărbătoare nu numai pentru cetăţenii fostei URSS şi ai actualei Rusii. Aceasta este sărbătorită, în fiecare an, de milioane de oameni din diferite ţări ale lumii. Poporul nostru, desigur, a dus pe umerii săi greul în lupta cu fascismul. Rolul decisiv al forţelor armate sovietice în război a fost recunoscut şi de F Roosevelt - fostul preşedinte al SUA, W. Churchill - prim-ministrul britanic şi de şefii altor state aliate în coaliţia antifascistă. Adevărul istoric constă în faptul că sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial s-a decis pe frontul sovieto-german. Pe durata întregului război, aici au fost concentrate până la 70% din trupele Wermachtului.
Poporul sovietic a suferit cele mai mari pierderi - 26,5 milioane de oameni. Dintre aceştia, 18 milioane au fost din rândurile populaţiei civile, fiind ucişi de fiara fascistă pe teritoriile ocupate de duşman.
În cronicile luptei antifasciste vor rămâne pe vecie faptele eroice ale patrioţilor din România, Bulgaria, Albania, Ungaria şi alte state europene. Datorită Marii Victorii s-a constituit o nouă orânduire în Europa şi în lume, a fost creată şi funcţionează Organizaţia Naţiunilor Unite, alte structuri internaţionale şi regionale pentru menţinerea păcii şi stabilităţii.

Care a fost contribuţia financiară şi militară a Armatei Sovietice în victoria împotriva nazismului?
V. Demin:  Frontul sovieto-german a fost principalul teatru de luptă pe întreaga durată a celui de-al Doilea Război Mondial. Trebuie să mai spun că aici au fost  distruse 507 divizii germane şi o sută de divizii ale aliaţilor săi. Aceasta reprezintă aproape de 3,5 ori mai mult decât pe celelalte fronturi ale acestui război. Forţele armate ale Germaniei şi-au pierdut aici peste 73% dintre soldaţi - morţi şi răniţi, aproape trei sferturi din avioanele de luptă, tancuri şi artilerie. Încă din primele zile, frontul s-a întins pe o lungime de patru mii de kilometri, iar în unele perioade, lungimea liniei frontului a depăşit şase mii de kilometri.

Care a fost drumul Armatei Sovietice spre victoria finală asupra fascismului?
V. Demin: Luptele armate pe frontul germano-sovietic au durat aproape patru ani şi s-au desfăşurat în etape diferite. În anul 1941, trupele sovietice au pierdut o serie de lupte şi au înregistrat pierderi mari. În primele zile au fost distruse 28 de divizii sovietice, iar 72 de divizii au pierdut până la jumătate din efectivul militar şi din tehnica de luptă. Teritorii imense din URSS, cu o populaţie numeroasă, unde se aflau resursele necesare pentru producţia  industrială şi agricolă, infrastructura economică, au fost ocupate de germani. Acest lucru a fost posibil din cauza greşelilor mari de calcul ale conducerii sovietice în estimarea situaţiei politice din ajunul războiului. În consecinţă, nu a fost asigurată o pregătire de luptă corespunzătoare a Forţelor Armate ale URSS.
Din 1943 însă, iniţiativa strategică a trecut în totalitate sub comanda militară sovietică. Mobilizarea eforturilor întregului popor a făcut posibilă depăşirea potenţialului militar de două ori şi crearea unei armate cu cea mai mare capacitate de luptă din vremea aceea, bazată pe o industrie militară puternică. Forţele Armate Sovietice au recuperat de la duşman nu numai teritoriul sovietic, dar au eliberat de sub jugul fascist şi ţările din Europa Centrală şi de Est, punând capăt războiului la Berlin.

Mai este  posibil, acum, un  conflict militar similar în Europa sau în altă parte a lumii?
V. Demin: Din păcate, în cei 64 de ani care au trecut de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, lumea nu a devenit mai sigură. Practic, pe planetă au loc, fără întrerupere, conflicte armate locale. S-au acumulat arsenale uriaşe de diferite mijloace de luptă, îndeosebi arme de distrugere în masă. Acestea i-ar putea tenta pe cei care le deţin să profite de avantajul lor iluzoriu pentru a-şi atinge scopurile. Hotărârile şi rezoluţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite, care a fost creată în primul rând pentru menţinerea şi întărirea păcii şi securităţii mondiale, nu se respectă întotdeauna.
Tocmai de aceea, conducerea Rusiei propune să ne ocupăm serios de arhitectura securităţii europene. Am în vedere iniţiativa preşedintelui D.A. Medvedev privind desfăşurarea unui forum la nivel înalt, cu participarea tuturor statelor euro-atlantice, a organizaţiilor internaţionale, inclusiv a celor regionale, şi să se încheie un acord „actualizat", cu privire la securitatea europeană, în dezvoltarea Actului de la Helsinki din anul 1975. Scopul l-ar constitui stabilirea în acest document a unor mecanisme unice de prevenire şi reglare a conflictelor cu mijloace paşnice şi punerea bazelor unei colaborări adevărate în spaţiul de la Vancouver la Vladivostok.

Este posibil ca data de 9 Mai 1945, care este Ziua Victoriei, să fie interpretată şi ca începutul creşterii influenţei comuniste, sovietice, în Europa şi în alte părţi ale lumii?
V. Demin: Cu siguranţă. Puterea militară a URSS, care a crescut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, şi supremaţia sa covârşitoare asupra Germaniei fasciste au exercitat o puternică influenţă asupra conştiinţei şi motivării oamenilor, au dat un impuls puternic dezvoltării mişcării comuniste şi muncitoreşti în întreaga lume. Acest lucru este consemnat ca o realitate istorică. Totuşi, practica clădirii socialismului în înţelesul comunist din perioada postbelică a evidenţiat netemeinicia acestei învăţături şi a demonstrat caracterul neviabil al modelului de construire a unui stat cu o asemenea orânduire. Ca urmare, spre sfârşitul anilor '80 şi începutul anilor '90 din secolul trecut, toate ţările sistemului socialist, şi în primul rând Uniunea Sovietică, au renunţat la acest experiment, iar acum merg pe calea democraţiei şi a pieţei libere.

Cum va fi serbată Ziua Victoriei la Moscova?
V. Demin: Conform tradiţiei, va avea loc parada militară în Piaţa Roşie. La ea vor participa trupele din regiunea Moscova, peste o sută de unităţi de tehnică de luptă, incluzând cele mai moderne complexe de rachete mobile S-400, aproximativ 70 de avioane de luptă şi elicoptere de diferite tipuri. Coloanele paradei vor defila în acompaniamentul orchestrei militare reunite, formate din o mie de muzicanţi. Vor fi depuse coroane şi flori la mormântul Soldatului necunoscut din Grădina Alexandru.

Sunt prevăzute anumite acţiuni şi la Constanţa?
V. Demin: La fel ca şi în anii precedenţi, în ajunul Zilei Victoriei, Consulatul General va organiza depunerea de coroane şi flori la mormântul soldaţilor ruşi, situat în cimitirul central al oraşului. Vom încerca să vizităm şi alte locuri unde odihnesc soldaţii sovietici căzuţi pe pământul românesc, în lupta împotriva trupelor fasciste.
Totodată, vom aminti şi faptul că în lupta împotriva fascismului şi-au pierdut viaţa mulţi patrioţi români, soldaţi şi ofiţeri. Ne plecăm capul în memoria lor. Folosind acest prilej, aş dori ca, prin intermediul ziarului dumneavoastră, să-i felicit cu ocazia acestei sărbători pe prietenii noştri români, cărora le sunt dragi idealurile Marii Victorii.

{mos_ri:Victor Nicolaevici}