Lotul Mironescu - cele 30 de zile de cătuşe Vezi aici cine şi de ce nu părăseşte arestul. Nr.2 din MAI, pe lista neagră?

Încarceraţi în total pentru 30 de zile şi cu recursurile respinse, suspecţii din deja celebrul dosar Portul - Banias - Mironescu par să fie consemnaţi în spatele gratiilor cel puţin pentru o lună de zile, fără şanse de a-şi părăsi celule înainte de expirarea acestui termen. Concret, indivizii - în frunte cu Laurenţiu Mironescu, fostul secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor - nu numai că sunt consideraţi prea periculoşi pentru a fi cercetaţi în libertate, dar sunt suspectaţi de comiterea unor infracţiuni ale căror limite de pedeapsă nu ar permite, cel puţin în teorie, eliberarea provizorie.

La începutul săptămânii viitoare se face deja jumătate de lună de când „lotul Mironescu" a fost băgat după gratii. Acuzaţi că ar fi jucat în aceeaşi horă, Eugen Bogatu (mare vameş, iar apoi important director portuar înaintea scandalurilor de corupţie care i-au stricat reputaţia), Laurenţiu Mironescu (aşa-zisul număr doi din MAI), Sunai Cadîr (şeful Regionalei Vamale Constanţa), Liviu Adrian Durbac (şeful Vămii Constanţa Sud Agigea), Liviu Costel Bratu (adjunctul Vămii Agigea), fostul vameş devenit prosper afacerist Aurelian Cătălin Pilcă şi alţi suspecţi au primit iniţial ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore, confirmate ulterior în mandate de arestare preventivă, pentru 29 de zile. În total, 30 de zile la zdup! Totuşi, speranţele s-au ridicat, o dată cu declararea recursurilor în cauză. Mai bine de zece ore au durat audierile la momentul judecării recursurilor, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În şedinţă publică, acuzaţii au declarat vrute şi nevrute. Totuşi, judecătorii n-au avut aceeaşi viziune asupra aspectelor prezentate de apărare, respectiv că urmărirea penală s-ar putea desfăşura fără probleme, chiar dacă acuzaţii ar fi cercetaţi în libertate.

Eliberarea provizorie, ultima speranţă

În urma deliberărilor, magistraţii Curţii Supreme din România au ajuns la concluzia că, mai bine, suspecţii să rămână unde sunt. În spatele gratiilor. Dar nici la momentul de faţă speranţele acuzaţilor din dosarul Portul nu au murit. Surse apropiate cazului spun că, prin intermediul avocaţilor, majoritatea arestaţilor intenţionează să adreseze instanţei de judecată diferite cereri de eliberare provizorie, fie sub control judiciar, fie sub cauţiune. Din nefericire pentru aceştia însă surse avizate spun că, date fiind infracţiunile pentru care sunt cercetaţi, astfel de solicitări de eliberări urmează să fie respinse de la bun început, fiind inadmisibile. Concret, articolul 160² din Codul de procedură penală prevede faptul că „liberarea provizorie sub control judiciar (nr. sau pe cauţiune) se poate acorda în cazul infracţiunilor săvârşite din culpă, precum şi în cazul infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăşeşte 18 ani". Alineatul al doilea al aceluiaşi articol prevede faptul că „liberarea provizorie sub control judiciar (nr. ori pe cauţiune) nu se acordă în cazul în care există date di care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau pe inculpat să săvârşească alte infracţiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor părţi, martori sau experţi, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte".

Infracţiuni cu pedepse prea mari

Astfel, aşa cum arătam anterior, pedepsele prevăzute de Legea 78/2000 privind combaterea corupţiei în cazul infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi greii dosarului Portul ating limita superioară de 20 de ani. Mai exact, articolul 9 din Legea 78/2000 menţionează faptul că „în cazul infracţiunilor prevăzute în prezenta secţiune (nr. Secţiunea 2 - Infracţiuni de corupţie), dacă sunt săvârşite în interesul unei organizaţii, asociaţii sau grupări criminale ori al unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influenţa negocierile tranzacţiilor comerciale internaţionale ori schimburile sau investiţiile internaţionale, maximul pedepsei prevăzute de lege pentru aceste infracţiuni se majorează cu cinci ani". De menţionat că, potrivit comunicatului remis de Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu dosarul Portul, de la bun început, suspecţilor li se reţine în sarcină comiterea infracţiunii de „iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup". Cu alte cuvinte, cinci ani în plus din start la limita maximă de pedeapsă. Ţinând cont de aspectul că restul faptelor au limite de pedeapsă de până la 15 ani, cu cei cinci ani „bonus" pentru grupul organizat, ar rezulta o limită maximă de pedeapsă de până la 20 de ani. Caz în care, spun cunoscătorii, eventualele cereri de eliberare provizorie sub control judiciar ar trebui să fie respinse în mod automat, pentru că nu ar îndeplini condiţiile privind admisibilitatea. Mai exact, suspecţii, spun aceleaşi surse, ar fi putut beneficia de eliberări sub control judiciar sau pe cauţiune dacă ar fi fost cercetaţi pentru fapte pedepsite cu maxim 18 ani de închisoare.

Lista neagră

În contextul în care limitele de pedepse pentru faptele ce li se impută lor ating 20 de ani, s-ar zice că cei mai mulţi dintre acuzaţii din dosarul Portul au ratat la mustaţă eliberarea. În alte cuvinte, 30 de zile de arest garantat. Pe de altă parte, surse avocăţeşti spun că ar exista un interes în recursul legii admis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ce le-ar permite suspecţilor să formuleze astfel de cereri. Totuşi, situaţia rămâne încă neclară. În orice caz, aflaţi în închisoare de aproape două săptămâni, acuzaţii nu par să plece urechea la argumente logice, îmboldindu-şi avocaţii să facă orice demersuri pentru a-i scoate din celule. Se pare că printre cei care nu ar putea beneficia de eliberarea provizorie s-ar număra Laurenţiu Mironescu, Eugen Bogatu, Liviu Durbac, Liviu Bratu, dar şi Sunai Cadîr. Nu este exclus însă ca lista să se mărească pe parcurs.