Nicuşor de 2%. Restul e munca primarilor!

Abia aştept ziua în care mă voi întâlni cu domnul preşedinte în aceeaşi rată care ne va duce la Galaţi ca să ne preschimbăm cărţile de identitate. Mă şi imaginez uitându-mă cu poftă la punga de Chokotoff pe care am auzit că Nicuşor o ţine zilnic la piept alături de batistă şi de fotografiile copiilor. Mă gândesc că-l va lăsa inima şi le va împărţi cu toată lumea din microbuz, ca măcar aşa să mai uităm de portocaliii care ne fac viaţa ciumă şi burtica-lingurică.

... atunci o să am vreme să-i povestesc, dacă mă va asculta, de ce duminică, 6 noiembrie, nu am fost la vot, eu şi alţi 55% dintre locuitorii judeţului...

Minciuna a fost elementul definitoriu care v-a ţinut pe mulţi dintre voi acasă. Lehamitea, aroganţa şi prostia lor v-a unit pe voi, teama că vor ajunge în programul „Rabla pentru baroni locali" i-a îndârjit pe ei. Acum, că totul s-a terminat, putem spune fără să mai influenţăm pe nimeni, că ceea ce s-a întâmplat în judeţ în săptămânile premergătoare referendumului trebuie să fie o lecţie pentru fiecare dintre noi.

În primul rând, pentru primarii PSD şi PNL. Ei au preluat şi dus mai departe minciunile lui Nicuşor, împărţind oamenii în două categorii: de naivi şi de scârbiţi. Aceşti edili au făcut un gest odios pe care mulţi dintre ei îl vor regreta. Singura justificare plauzibilă este că au făcut-o ca să scape de furia conducătorului transformat, vorba unui primar, într-un tiran de temut. A fost sânge la sediul PSD în seara rezultatelor referendumului. S-au aruncat cuvinte grele, s-a urlat, s-au lansat ameninţări, s-a bătut cu pumnul în masă, totul pentru intimidarea celor care nu au reuşit să scoată oamenii din case cu furca, dacă se putea, doar-doar rezultatul ar fi fost pe placul mult prea arogantului preşedinte al Consiliului Judeţean.

I-or fi ieşit jumătate din supuşi Nicuşorului la urne, dar acesta nu-i meritul lui, ci al primarilor. S-a văzut clar că acolo unde primarii nu au dat curs nevrozelor de la judeţ numărul votanţilor a fost mai mic decât cel ocazional la un supermarket de cartier la oră de vârf. În astfel de momente, se poate măsura valoarea unui om politic, care în cazul lui Nicuşor a devenit insignifiantă.

Din povestea plebiscitului de duminică trebuie să învăţăm fiecare dintre noi, pentru că odată ajunşi în fruntea unei instituţii nu avem voie să ne comportăm ca în livingul personal, unde ne putem apăra şi amantele, şi şpăgile! Cum ar fi dacă fiecare şef de Consiliul Judeţean ar arunca câte 20 de miliarde pe fereastră în fiecare duminică, folosind tot felul de pretexte stupide, doar de dragul propriilor interese.

Duminica trecută, Nicuşor de Constanţa nu doar că n-a trecut sticla şi implicit pragul caselor majorităţii, ci a primit şi o lecţie, ultima poate înainte de ce va însemna 2012: primarii te ridică, primarii te coboară!

Ciocul mic până atunci, că altfel... Capitol scrie pe tine!