Revolta preotilor lui Teodosie

Enoriaşii şi foştii angajaţi ai Capelei Militare din Mangalia au de recuperat 100.730 de lei

Întors în ţară, după o scurtă şedere în Bari, Înalt Preasfinţia Sa Teodosie nu a găsit la Constanţa ape deloc limpezi. Scandalul de la Arhiepiscopia Tomisului nu s-a sfârşit, ba chiar a luat amploare.
Investigaţia reporterilor incognito de la cotidianul România Liberă a deschis cutia Pandorei. Acum, reclamaţiile şi plângerile penale ale supuşilor Înalt Preasfinţiei Sale Teodosie se ţin lanţ. Clericii care susţin că au fost nedreptăţiţi de înaltul ierarh au prins curaj şi fac drumuri dese la Direcţia Naţională Anticorupţie şi la Patriarhie. Transformarea Capelei Militare de la Mangalia în parohie civilă, suspendarea preotului militar Traian Chircu şi înlocuirea acestuia cu pr. Gheorghe Puiu Laurenţiu au intrat în atenţia autorităţilor. Atât Statul Major al Forţelor Navale, cât şi DNA-ul au fost sesizate, potrivit declaraţiilor lui Ioan Ababei, consilier al lăcaşului de cult. Acesta spune că, în data de 5 martie, a făcut plângere penală la Direcţia Naţională Anticorupţie din cauza modului abuziv în care a fost preluată biserica militară de către „oamenii lui Teodosie". Ieri, s-a prezentat din nou la sediul DNA, pentru a vedea cum stau lucruile.

„Am rămas cu ratele"

Consilierul capelei este una dintre cele cinci persoane care au investit bani în finalizarea lucrărilor la lăcaşul de cult şi sfinţirea acesteia. În aceeaşi situaţie se află şi societatea de obiecte religioase Meteorast Bucureşti. Trecerea bisericii în „civil" a însemnat pentru angajaţii capelei, enoriaşi cu dare de mână şi slujitorul Domnului că nu-şi vor mai putea recupera banii vreodată. Potrivit procesului verbal predare-primire a gestiunii Capelei Militare a Garnizoanei Mangalia, transformată în parohia Adormirea Maicii Domnului, sumele datorate sunt: Meteorast - 23.830 lei; Lucreţia Trofinenco - 13.000 lei; Buruilanu (n.r. Buruilanu Octavia) - 4.000 lei; Nicolin Brozban - 30.000 lei; Ioana Nijloveanu - 28.500 lei, Ioan Ababei - 1.400 lei. „În februarie 2008, ca să sfinţim lăcaşul, a trebuit să facem nişte eforturi financiare, pentru că altfel nu terminam lucrările. Mai aveam vreo 30 - 40 zile până la eveniment. Şi am început să ne împrumutăm la neamuri. Ioana Nijloveanu şi-a ipotecat casa şi eu la fel. Am luat bani în ideea că o să-i recuperăm din veniturile bisericii. Ce să mai recuperăm? Noi am rămas cu ratele şi ei îşi realizează veniturile din biserica militară!", a declarat preotul militar Traian Chircu.

„Ne-au anchetat ore în şir"

Enoriaşii spun că niciun om nu a îndurat atât de mult precum preotul de la Capela Militară din Mangalia. „Au fost făcute presiuni enorme asupra sa. Omul acesta a ridicat o biserică de unul singur, în condiţiile în care alte şapte sau opt biserici aşteaptă, de zece ani încoace, să îşi mai pună o piatră. Dumnezeu e sus, iar noi suntem jos, pe pământ, şi ştim ce luptă s-a dus din partea feţelor bisericeşti, aliate cu şefii militari, să fie dat afară. Preotul Chircu este primul care a dezlegat apele, la slujba de Bobotează la Mangalia, după al Doilea Război Mondial, a adus Brâul Maicii Domnului la biserica lui. Cum să nu fie invidioşi preoţii din Mangalia şi din Constanţa?", ne-a declarat unul dintre puţinii credinicioşi de la „Adormirea Maicii Domnului", care îi mai stau lui Traian Chircu alături. Restul „s-au adaptat" repede după plecarea preotului, dovedind, o dată în plus, cât de uşor se uită recunoştinţa omului...O altă parte a acestora spun că este vorba despre o înscenare, mai ales că, în acest caz, în urmă cu câteva zile a avut loc un adevărat „interogatoriu" la Arhiepiscopie: „Ne-au chemat şi ne-au anchetat ore în şir, ne-au luat şi la glume nesărate... Ne-au spus că rău am făcut că am chemat presa, că i-am făcut un deserviciu preotului Chircu. Eu cred că e vorba despre o discreditare, ştiu că a fost şi este supus la presiuni mari, dar nu cred să fi recurs la un astfel de gest", ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, una dintre localnicele din Mangalia, care i-a susţinut permanent cauza preotului Chircu.

Arhiepiscopia, datornică la buget

Chiar dacă s-a arătat a fi un bun afacerist, ÎPS Teodosie nu a avut prea mare grijă de rânduielile economice ale Arhiepiscopiei Tomisului. Aşa se face că, de ani buni, instituţia condusă de înaltul prelat ce poartă numele laic de Macedon Petrescu are datorii la bugetul de stat. Anul 2005 a adus chiar norii negri ai scandalului asupra Palatului Arhiepiscopiei. Atunci, Finanţele Publice nu au mai păsuit datornicul şi a impus sechestru asigurator pe 13 maşini ale Arhiepiscopiei, pentru o datorie de 9 miliarde de lei vechi. Iar întâmplarea nu pare să-i fi fost învăţare de minte Înaltului Teodosie. Chiar dacă în 2005 întreaga vină a fost aruncată în spinarea contabilului Arhiepiscopiei, povestea ruşinoasă a datoriilor revine în actualitate. Potrivit declaraţiilor lui Ionuţ Mişa, directorul Administraţiei Finanţelor Publice Constanţa, instituţia condusă de ÎPS Teodosie, are la ora actuală 1.411.715 lei datorii la bugetul de stat. „De asemenea, mai există accesorii (majorări şi penalităţi) în valoare de 301.934 de lei, dar şi o amendă de 500 de lei", a declarat Mişa. Acesta a adăugat că în acest moment s-a instaurat sechestrul asigurator pe mai multe autoturisme ale Arhiepiscopiei, printre care un ARO, un Daewoo Cielo, o Toyota Corolla, trei Volkswagen şi cinci Dacii 1310. „De fapt, aceste autoturisme au fost sechestrate, pe 18 august 2005, pentru un debit de atunci. Acel debit a fost achitat, dar sechestrul a fost menţinut din cauza apariţiei unor noi debite", a mai declarat şeful AFP Constanţa. Preotul Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei, s-a arătat mirat de faptul că instituţia la care lucrează are datorii la stat. Însă nu a putut să ne ofere un punct de vedere al instituţiei, pentru că „la ora la care mă sunaţi dumneavoastră (n.r. 16.50) nu mai este nimeni la biroul financiar". Tănăsescu a spus că trebuie să vadă ce datorii sunt acestea, lucru pe care nu l-a putut face ieri. Ar mai trebui menţionat faptul că fondurile care asigură acoperirea datoriilor către stat, pe care Arhiepiscopia ar trebui să le plătească lunar, provin de la Ministerul Culturii şi Cultelor, deci din bani publici. Mai mult decât atât, ar fi interesant de ştiut dacă angajaţii Înalt Preasfinţiei Sale Teodosie beneficiază de asigurări sociale şi de sănătate, din moment ce „dările" nu le sunt plătite.