De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
20:22 22 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Ştiaţi că… Pe 1 aprilie, se năştea unul dintre cei mai apreciaţi poeţi români

ro

01 Apr, 2015 00:00 736 Marime text
Pe 1 aprilie 1881, se năştea, la Rășinari, Octavian Goga, poet, prim-ministru al României de la 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 și membru al Academiei Române din anul 1920.

Fiul preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare (și colaboratoare, în tinerețe, la ziarul Telegraful Român și la revista Familia). Între anii 1886 - 1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, probabil personajul din poezia „Dascălul”, așa cum sora sa, Victoria, stinsă din viață de timpuriu, a fost personajul din „Dăscălița”. Pe 14 octombrie 1906, se căsătorește cu Hortensia Cozma, fiica cea mică a politicianului și bancherului Partenie Cosma, directorul Băncii Albina din Sibiu, unul dintre cei mai înstăriți români din Transilvania. Ceremonia are loc la Catedrala mitropolitană din Sibiu, nași fiind Alexandrina și Alexandru Vlahuță. Această căsnicie s-a destrămat după 14 ani, când Goga s-a îndrăgostit de cântăreața Veturia Triteanu, cu care s-a căsătorit în ianuarie 1921.
 
În numărul din 12 - 24 decembrie (nr. 275, p. 1098), ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat lui Goga prima poezie, „Atunci și acum”, semnată „Tavi”.
La 1 iulie 1902, a apărut, la Budapesta, revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Cele mai multe dintre creațiile incluse de Goga în volumul „Poezii” (1905) au apărut în revista Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.

Goga a intrat în publicistica literară cu recomandări din partea lui Ilarie Chendi, Sextil Pușcariu, Nicolae Iorga, Ion Gorun, Vasile Goldiș şi Eugen Lovinescu.
În 1905, a apărut la Budapesta volumul „Poezii”, reeditat apoi de editura Minerva, la București, în 1907, și la Sibiu, în 1910. După acest debut editorial, devenit un adevărat eveniment literar, poetul a intrat tot mai mult în conștiința opiniei publice.

Retras singur la Castelul de la Ciucea - soția sa, Veturia Goga a preferat să rămână la București - Goga a suferit, la 5 mai 1938, în parcul conacului, un accident vascular cerebral cu hemiplegie și a intrat în comă. A decedat după două zile, pe 7 mai 1938, la vârsta de 57 de ani. Regele Carol al II-lea a dispus să i se facă funeralii naționale.

Goga și-a axat publicistica pe problemele „românismului” (originea românilor, continuitatea neîntreruptă în vatra de formare a poporului român, ideea unităților tuturor românilor, idealul unirii într-un stat național, lupta împotriva asupririi austro-ungare). Prin revista Luceafărul, a reușit să-și întărească legăturile culturale cu România, spre unirea politică de mai târziu.

Prin acordarea, la 21 martie 1906, a Premiului „Năsturel-Herescu” pentru volumul de debut, creația poetică a lui Octavian Goga a primit consacrarea Academiei Române. Raportul către plenul Academiei Române, pentru premierea volumului „Poezii”, a fost prezentat în februarie 1906 de Titu Maiorescu.
În 1920, Goga a fost ales membru al Academiei Române. În 1924, poetul a primit Premiul Național de Poezie și Premiul „Mihail Sadoveanu” pentru proză.
 
Sursa foto: Wikipedia 

Ti-a placut articolul?

Comentarii