Țelina este recomandată în perioadele de convalescență

Componentele chimice din rădăcinile și frunzele țelinei sunt foarte variate, ceea ce explică atât valoarea alimentară, cât și terapeutică. Pe lângă un conținut mediu de apă (83%), se găsesc în rădăcini: zaharuri (5%), proteine, o mare bogăție de săruri minerale (potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier, iod, etc), vitamine (A, B1, B2, B6, C), precum și un ulei eteric (bogat în apiol, bergapten și anhidridă sedanoică), care imprimă mirosul și gustul caracteristic. Uleiul eteric din semințe reprezintă 2%, conform Agerpres.ro. (https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/02/25/leacuri-din-gradina-telina-10-37-25)
De la această plantă, în prepararea remediilor naturale, se folosesc frunzele, căpățâna și semințele.

Țelina reprezintă o legumă indicată nu numai în alimentația zilnică, pentru întărirea sistemului imunitar, dar și în perioadele de convalescență, în anemii sau în stările acute de surmenaj.

Conține substanțe care ajută la relaxarea mușchilor din jurul arterelor și permit dilatarea vaselor de sânge, fapt care conduce la scăderea tensiunii arteriale. Efectul țelinei asupra tensiunii arteriale este cunoscut în medicina chineză încă din cele mai vechi timpuri. Scade colesterolul. Previne și ajută în tratarea diabetului. Are efecte evidente în reumatismul infecțios, artroze, lumbago și gută, cu rol în eliminarea substanțelor toxice, precum și efecte antiinflamatoare, depurative și ușor calmante în durerile articulare, mai ales la persoanele în vârstă. Este un remediu contra afecțiunilor bronșice și pulmonare. 

​Este un diuretic natural.
Previne cancerul de stomac și colon — studii de laborator au arătat că există nu mai puțin de opt substanțe cu efecte citostatice în rădăcina țelinei. Ajută la eliminarea calculilor renali. Previne litiaza biliară. Asigură echilibrul hormonal la femei. Îndepărtează constipația.