#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Cluburi şi acţiuni caritabile în Constanţa sfârşitului de secol XIX

Prezentăm astăzi, din volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, al istoricului constănţean Stoica Lascu, două articole apărute în "Farul Constanţei" din lunile octombrie şi noiembrie 1881, unde se fac referiri la activităţile sociale, culturale şi caritabile din Dobrogea sfârşitului de secol XIX.
 
Preocuparea pentru intrarea în normalitate a societăţii, după încercările războiului, a determinat autorităţile, dar şi cetăţenii cu iniţiativă ai noului teritoriu de sub administraţie românească să constituie asocieri dedicate promovării culturii, educaţiei, valorilor perene ale spiritualităţii şi umanismului.
 

În acest sens, primul club apărut la Constanţa a fost iniţiat de prefectul C. Ciocârlan, „în localul Hotelului Panaiot, sub patronagiul şi Preşedenţia D-sale, unde orice om de bine, găseşte şi poate face lectură, musică, conversaţiune şi chiar comerciu. Nu putem de cât felicita pe D-l Prefect pentru frumoasa idee de care a fost inspirat, făcând ca prin instituirea acestui club se dispară separatismul de până acum a populaţiunei oraşiului, care ori cine, nu poate tăgădui are şi aduce cu sine multe desavantaje între cari şi acela a fi şi remânea în priimitivitate. Asociabilitatea fiind unul din principalii factorI conducători spre progresul moral, material şi ast-fel civilisator scopul instituirei acestuI club este asociaţiunea. Sperăm dar, că ori cine cunoscând resultatele ce decurg din asociaţiune se va grăbi se devină membrul eI. Penă acum avem satisfacţiunea a prenumera între membrii sei aprope tot ceia ce numim representanţii societăţei”.

 

„Damele române au venit să depue şi ele obolul pe altarul bine facerii publice”
 
În acelaşi spirit al asocierii pentru binele public, au loc şi primele acţiuni caritabile din Dobrogea, organizate de doamnele din familiile de seamă ale epocii:
 
„Damele Române din Constanţa conduse de acel sentiment de caritate şi nobil care a format tot d'auna caracterul femeii Române, au venit să'şi depue şi ele obolul lor pe altarul bine facerii publice. Se scie că scopul principal al instituirei Clubului în Constanţa a fost asociabilitatea, întrunirea la un loc a tuturor membrilor societăţii care prin conveniri dese, printr'o continuitate de idei, de distracţiuni, să se cunoască cu toţi mai bine, se nu mai fie isolaţi ca până acum şi să se privească ca streini unii pe alţi. Acest sublim scop atins în totul, căci saloanele clubului sunt frequentate în fie care seară de membrii săi; trebuea ca şi femea, această educătore a societăţii, femea făptură alesă a lui Dumnezeu, să contribue a da clubului un caracter şi mai sublim şi mai plăcut. Şi precum ea este forte în sentiment, printr'o ingenioasă energie a satisface datoriilor sale nobile şi delicate, a găsit că chiar în distracţiune se fiă folositoare. Ast-fel Sâmbătă seră Domnele Române, în salonul Domniei Lor, scărmănau scamă pentru nenorociţii bolnavi din spitalele din Constanţa. Pe cât de încântător, tot aşa şi de respect pios era privindu-le cum se întreceau în acest lucru. Doamnele: Horozeanu, Caridia, Georgescu, Popescu, Simizenu, Cepragă, Nisipenu, Senac, Papasaul, Iordănescu, Constantinescu, Veseli, Dumitraşcu, Marinescu, Poliza, şi Petrescu au câştigat recunoscinţa membrilor Clubului pentru acestă faptă lăudabilă, făcând ca distracţiunile la Club se fiă pe cât de variate, tot aşa şi plăcute. Dupe terminarea lucrului, dansul venea se resplătescă în mică parte ostenelile D-lor; S'a dansat apoi până la orele 11 noaptea şi după cum au dispus Domnii membrii ai Comitetului musica militară va cânta la Club în fie care sâmbătă seară. Mercuri la 25 va avea loc primul bal”.

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Citeşte şi:

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un monument pentru „eternisarea memoriei acestei fericite epoci a anexării Dobrogii la România“ 

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Lanțul Măcinului - una dintre primele prezentări ale munților din Dob

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Esploraţiuni oficiale“ la preluarea Dobrogei de către români, în urma Tratatului de la Berlin

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sosirea autorităţilor militare româneşti în Tulcea, prilej de sărbătoare şi speranţă

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România, în viziunea lui Grigore Cobălcescu

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Generalul Averescu, aclamat în Piaţa Ovidiu din Constanţa

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Obiectivul lui Remus Opreanu - interesul public, mai presus de orice